* Copii mici care trebuie să o ia zilnic la pas printre coclauri periculoşi, ca să ajungă la şcoală * Străzi desfundate şi niciun mijloc de transport * Cei mici sunt senini şi nu se tem de o realitate care ar trebui să îi înspăimânte * Fundaţia „Familia”, care îi primeşte în centrul său de zi pe 8 dintre ei, încearcă să îi ajute * Să sperăm că municipalitatea va găsi o soluţie *
Iarna care vine va fi un adevărat coşmar pentru opt copii care locuiesc, alături de părinţi sau bunici, pe strada Garofiţei. Niciun mijloc de transport nu ajunge până la locuinţele lor, aşa că sunt nevoiţi cu toţii să vină în fiecare dimineaţă pe jos până la şcoală, indiferent de vreme. Nu vi se pare cine ştie ce efort din partea loc?
Ei bine, vă spunem atunci că cei mici – majoritatea elevi ai ciclului primar – trebuie să plece de acasă în jurul orelor 6.00 – 6.30 dimineaţa şi să meargă întins cam vreo oră, prin coclauri unde pericolele pot pândi la tot pasul: câini sălbăticiţi, beţivi sau alţi oameni care şi-au ales hăţişurile ca loc de adăpost.
Ar mai fi şi ameninţarea altor tineri. Să nu uităm că, în urmă cu doar câteva săptămâni, pe Garofiţei a avut loc o crimă care a îngrozit opinia publică: patru minori au violat şi ucis o femeie şi au snopit în bătaie alţi doi bărbaţi. Nu pare tocmai locul ideal în care să-ţi laşi copiii la voia întâmplării, nu-i aşa?
„Dacă nu plătesc maşină particulară, pe jos!”
„Dau 80 de lei în fiecare lună, ca să vină cineva cu maşina şi să-mi ducă la şcoală copiii. Eu sunt bunica lor, îi am în grijă. Unul are 7 ani, unul 9 ani şi altul 12. Cum să îi trimit pe jos, când ştiu ce se poate întâmpla prin coclaurii ăştia? Pot să fie tot felul de nebuni”.
„Nici noi, oamenii mari, nu ne simţim în siguranţă, ce să mai spunem despre nişte copii mici?” se întreabă, retoric, doamna Elena? „Şi noi avem trei copii, de 4 ani, 5 ani şi 8 ani. Se duc la şcoală pe jos. De unde maşină şi de unde bani de transport?” spune şi Ion Nechita, care locuieşte tot pe Garofiţei.
Toţi copiii de aici merg la Şcoala Numărul 9, iar opt dintre ei rămân, după ore, la Centrul de Zi al Fundaţiei Familia, unde au parte de instruire suplimentară. Aici i-am şi găsit, pe la orele prânzului. Cu toţii erau nerăbdători să vorbească cu noi.
Piticii trec senini pe lângă pericole
Marian Carp are 8 ani şi ne spune că pentru el şcoala începe la ora 8.00. „Merg mult pe jos şi dimineaţa şi când mă întorc”, ne spune cel mic. Nu se plânge pentru că deja s-a obişnuit şi nu ştie că, dacă oamenii mari cu putere de decizie şi-ar dori-o, lui i-ar putea fi mult mai uşor.
Oricum, nu vine singur, ci cu sora lui mai mare. Au grijă unul de celălalt. Le-a ieşit de minune până acum, evident pentru că au avut noroc şi nimeni nu le-a pus gând rău. Dacă aşa ceva s-ar întâmpla într-o bună zi, cum s-ar putea apăra doi copii firavi?
Ionuţ Robert Tilibar ne spune că şi el pleacă pe jos de acasă, în fiecare zi, pe la 6.30. Are 13 ani şi curaj să se aventureze singur prin coclauri. E în lumea lui, aşa că nu-i este teamă. Deşi poate că ar cam trebui să îi fie.
„Fac vreo oră în fiecare dimineaţă, ne spune şi Roberta Georgiana Târziu. Dar iarna e mai greu de ajuns decât acum”.
Sunt atât de mici încât ţi-ai putea face griji pentru ei chiar ştiindu-i singuri la joacă, într-un loc amenajat, darămite gândindu-te că trebuie să bată sălbăticia cu piciorul, de două ori pe zi.
„Să-i ajutăm! Am depus deja un memoriu la Primărie”
„Am strâns semnături de la locatarii din zonă şi am depus duminică un memoriu la comisia care se ocupă de transport. Trebuie să încercăm să îi ajutăm cumva”, ne-a declarat directorul executiv al Fundaţiei Familia, Mariana Robea.
Rezolvarea problemei s-ar putea dovedi dificilă: drumurile din zonă, (inclusiv mare parte din strada Garofiţei) sunt desfundate, aşa că poate doar un tractor ar putea ajunge până la porţile copiilor, după o ploaie sau pe timp de iarnă.
Totuşi, problema care a ajuns acum pe masa municipalităţii trebuie rezolvată. Nu de alta, dar copiii despre care vă scriem n-au nicio vină că locuiesc pe strada Garofiţei. Au dreptul la o viaţă sigură, la fel ca toţi ceilalţi mici gălăţeni de vârsta lor.
