Campanie VL - Meserii uitate: Antoaneta Popa, o viaţă de „tras cu acul”

Campanie VL - Meserii uitate: Antoaneta Popa, o viaţă de „tras cu acul”
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
  • Casa de Modă - ultimul bastion al hainelor de blană

Antoaneta Popa este confecţioner haine din blană şi din piele, la SCM „Progresul”, Casa de Modă „Style” din Galaţi. Lucrează de 30 de ani cu acul şi nu l-a lăsat din mână nici cât ne-a povestit câte ceva din „secretele” profesiei sale. A absolvit Şcoala profesională a UCECOM în 1982, a lucrat întâi la Cooperativa „Unirea” şi, după Revoluţie, a venit la Casa de Modă: „Am fost 14 în promoţia mea. Cele care erau mai mari ca noi, acum sunt ieşite la pensie. În prezent, am rămas singura din Galaţi. Unităţi de croitorie mai sunt în oraşul nostru, însă nu lucrează haine de blană. A mai existat pe bulevardul Coşbuc un loc unde se făceau cojoace şi haine de blană, însă s-a desfiinţat. La Brăila nu mai există Casă de Modă, aşa că vin clienţi şi din oraşul vecin. Mulţi spun: de ce nu se mai şcolarizează, de ce nu mai vin din urmă ucenici? Dar, să fim cinstiţi, tinerii nu au atâta răbdare să lucreze cu acul şi nici măcar nu-şi pun problema să urmeze această meserie”, afirmă, realistă, doamna Antoaneta.

Blana - un material pretenţios

"Trebuie lucrat cu ace de blănărie, speciale, în trei muchii, cu degetar şi aţă specială. Maşina de cusut Singer are aproape 100 de ani, însă îi schimb uleiul, o întreţin şi e încă bună”. Particularitatea la hainele din blană, faţă de  cele din piele sau stofă, este că trebuie „potrivite” bucăţile astfel încât, estetic, să „dea bine”, să nu facă niciuna notă discordantă, ne explică doamna Antoaneta.

La grămadă, când dă frigul

„De când s-a răcit vremea, primim multe comenzi, fiecare mai găseşte prin şifonier o haină din piele sau din blană care mai trebuie modificată sau recondiţionată, fie sunt rămase de la altcineva din familie, fie s-a mai îngrăşat sau a mai slăbit persoana respectivă, fie s-a demodat modelul şi vor să le cambrăm sau să le scurtăm. Bine ar fi dacă ar veni măcar din august, nu toţi odată, şi vor repede, iar eu sunt singură”, spune doamna Antoaneta. „Rar mai vine cineva să-şi facă la comandă o haină de blană, de astrahan, de viţel, vulpe sau nurcă, pentru că nu mai există materia primă: pe ultima cred că am făcut-o în urmă cu vreo patru ani, când a venit o doamnă care avea blana luată cu câţiva ani înainte. Acum sunt atâtea magazine, şi probabil că mulţi consideră că nu merită să-şi mai facă la comandă”.

Tarife - de la 21 de lei la 400 de lei

Tarifele diferă în funcţie de complexitatea operaţiei: „între 200 şi 400 lei, dacă vorbim despre desfăcut şi modificat o haină de blană. Operaţiunile mai simple costă mai puţin. O haină veche de piele poate fi transformată într-o vestă fără moarte pentru 99 de lei. De schimbat o faţă de guler din piele sau blană costă 21 lei. Un fermoar e 22 de lei de înlocuit. Ora de complexitate este 17 lei, pentru operaţiunile migăloase”.

„O meserie frumoasă, dar migăloasă”

„Îmi place să iasă lucrul frumos. La început mi se părea mai greu, mă chinuiam mai mult. Experienţa, în ani, m-a făcut să lucrez din ce în ce mai bine şi să nu fie nevoie să desfac şi să refac cusăturile. Cea mai mare mulţumire o am atunci când clienţii sunt mulţumiţi şi când, la rândul lor, ne recomandă altor viitori clienţi. „Soţul meu îmi spune mereu: „Vestimentar, întâi tu trebuie să fii un exemplu. Îmi fac şi veste şi haine, combinaţii de piele cu blană şi toată lumea mi le admiră”. Rezumând munca sa de o viaţă, doamna Antoaneta afirmă: „E o meserie pe care trebuie să o faci cu plăcere. Dar, totuşi, e atât de migăloasă… Am nopţi în care nu mă prinde somnul, gândindu-mă că se apropie termenul şi nu am onorat toate comenzile”.

Citit 5187 ori Ultima modificare Miercuri, 24 Octombrie 2012 23:11

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.