Pe fondul ignoranţei în materie de alimentaţie sănătoasă, societatea de consum din România „înghite” orice. Speculând preferinţa firească pentru mărci celebre şi lipsa largului acces la mărfurile similare desfăcute pe pieţele occidentale (cu care puţini dintre noi au ocazia să facă necesara comparaţie), marii producători (de orice) fac bani buni oferindu-ne imitaţii în ambalaje asemănătoare cu cele ale mărfurilor originale de calitate.
Şi dacă cele mai multe dintre mărfurile produse “ca pentru est-europeni” ne afectează doar portofelul şi percepţia adevăratei calităţi, cu alimentele lucrurile stau altfel. Deja în cazul lor putem vorbi despre consecinţe asupra sănătăţii, multe dintre acestea ireparabile, greu de monitorizat şi cuantificat statistic.
Publicitate agresivă şi otrăvitoare
Suntem invadaţi de produse susţinute de campanii publicitare de o agresivitate năucitoare, care - atenţie! - contribuie substanţial la deteriorarea lentă, dar sigură a sănătăţii noastre. Sunt alimente având ca ingrediente suplimente nutritive, băuturi energizante cu formule “explozive”, iaurturi cu bacterii benefice digestiei şi inteligenţei, precum şi alte asemenea găselniţe a căror calitate reală este doar profitabilitatea pentru producători şi comercianţi.
Câţi români ştiu că aceste produse, cumpărate în general mai mult pentru “răsfăţarea” copiilor, sunt incluse de exemplu pe lista neagră a Jocurilor Olimpice, şi deci interzise participanţilor?
De exemplu, băuturile carbogazoase despre care se afirmă că ar fi din fructe sunt în realitate cocteiluri chimice din apă, zahăr rafinat, acid fosforic şi o sumedenie de coloranţi şi arome de sinteză aşa zis „identic naturale”.
Potrivit dnei dr. Magdalena Moroşanu, medic primar diabet şi boli de nutriţie, şeful secţiei de profil din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”, „aceste sucuri conţin o cantitate mare de zahăr rafinat, în jur de 110-120 de grame la un litru. Asta înseamnă că dacă bei un litru de suc, consumi o sută de grame de zahăr alb.
Enorm! Nici îndulcitorii sintetici nu sunt o alternativă mai acceptabilă pentru sănătate, dimpotrivă. La rândul său, acidul fosforic scade nivelul calciului atât la adulţi, cât şi la copii, iar coloranţii pot fi neurotoxici (provocând tulburări precum deficitul de atenţie - ADHD), alergogeni (declanşând crize de astmă). În plus, inhibă metabolismul zincului“.
Un alt exemplu de produs al cărui spot publicitar te face „să-ţi lase gura apă” este „borşul la plic, cu smântână” a cărui reţetă, câtuşi de puţin tradiţională, cuprinde ca ingrediente: maltodextrină din porumb 21 la sută, grăsime vegetală, zer pudră, acidifianţi (acid citric E330, acid lactic E270, citrat trisodic E331), făină de grâu, smântână pudră 7,5 la sută, potenţiator de aromă (glutamat monosodic E621), zahăr, condimente, agent de îngroşare (gumă de guar E412), maltodextrină din cartofi, ulei vegetal, arome.
Şi exemplele pot continua cu alte produse beneficiare de reclamă agresivă care încurajează consumul melanjurilor chimice prezentate drept delicatese.
Păcăleala produselor “probiotice”
Alimentele numite cu emfază ″probiotice″ sunt considerate de nutriţionişti drept ″tehno-alimente″ pentru că nu prea mai poţi face deosebire între ele şi medicamente.
Marea Britanie şi-a luat deja măsurile de protecţie împotriva “medicamentizării” alimentelor. Firme mari precum Nestle, Unilever, Danone sau Kraft au investit milioane de dolari pentru a cuceri, cu asemenea produse, piaţa europeană, evaluată în ansamblu (cel puţin înainte de criză!) la nouă miliarde de dolari şi cu o creştere anuală de 16 la sută.
Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România a avertizat, la rândul ei, că ″produsele lactate aşa zis probiotice nu sunt întotdeauna atât de bune, precum li se face reclamă″. Nici Consiliul Naţional al Audiovizualului nu s-a lăsat mai prejos, somând la un moment dat compania Danone să îşi modifice spoturile publicitare la ″Actimel″, mai exact să înlocuiască cuvântul ″iaurt″ cu sintagma “produs probiotic″ şi să introducă avertismentul: ″Acesta este un supliment nutritiv. Citiţi cu atenţie prospectul″.
Efect de dependenţă
În SUA, ziarul “Chicago Tribune” a făcut o dezvăluire şocantă: doi dintre marii producători de bunuri de consum, prezenţi masiv şi pe piaţa noastră, au încercat să modifice produsele astfel încât acestea să creeze dependenţa consumatorului.
În acest scop, s-a apelat la tehnici ştiinţifice avansate precum monitorizarea creierului uman cu mijloace hi-tech (RMN, electronoencefalografie digitală ş.a.) pentru a se studia cum sunt procesate gusturile şi aromele care produc cele mai puternice senzaţii. Ulterior, cele mai „eficiente” ingrediente au fost suplimentate cantitativ (sub forma substituenţilor chimici!) în conţinutul alimentelor şi al ţigărilor. Scopul evident: creşterea vânzărilor şi a profitului!
Şi cum studii recente au relevat, în cadrul comportamentului de criză economică, orientarea consumatorilor spre produsele ieftine este clar că, pentru conservarea marjei de profit, producătorii de alimente vor recurge şi mai mult la „înlocuitori”.
De aceea, mai mult ca oricând, dacă vreţi să vă păstraţi sănătatea, fiţi mai circumspecţi şi eventual, în pauzele publicitare, mai bine comutaţi temporar pe alte canale TV.
