Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
9 comentarii

De la un rai piscicol de 27.000 de hectare, Brateşul a ajuns astăzi o mlaştină plină de broaşte, ţânţari şi câţiva peşti rătăciţi, care mai atrag braconieri


Povestea Lacului Brateş este una tristă, cu un final care încă se lasă aşteptat. Părăsit, abandonat şi siluit în felurite chipuri de braconieri, comoara de la nord-est de oraş încă îşi aşteaptă investitorul-minune, care să îl transforme într-o fermă profitabilă. Dar aşteaptă de cel puţin un cincinal şi, la cum se mişcă lucrurile în ţara asta, nu ar fi mare lucru să mai aştepte încă pe atât. Astăzi vă spunem povestea Brateşului: cum s-a transformat dintr-un paradis piscicol de aproape 30.000 de hectare într-o mlaştină plină de broaşte şi larve.
Balta multilateral dezvoltată
În 1974, Lacul Brateş producea o cantitate record de peşte: 1.600 de tone, prin folosirea unui sistem de furajare cu 6.000 de tone de cereale. Adică suficient pentru toată populaţia Galaţiului la toate dezlegările la peşte din an. Era perioada de glorie a socialismului multilateral dezvoltat, sinonimă, din câte se pare, cu anii de glorie ai exploatării piscicole Brateş. Acum, nu mai găsim în pescăriile din Galaţi nicio coadă de peşte crescut în Brateş. Mai aflăm de existenţa lacului doar la intervale regulate de timp, când poliţiştii anunţă că au mai prins un braconier cu plase monofilament sau cu un generator de curent. În rest, Brateşul e doar nămol, orăcăit de broaşte şi bâzâit de ţânţari enervanţi.
Brateşul a fost de zece ori mai mare
Oricât de greu ar părea de crezut, oricât de mare ni s-ar părea chiar şi acum, trebuie să ştim că, la începutul secolului trecut, Lacul Brateş se întindea până la Frumuşiţa, adică 20-25 de kilometri în nord. În 1921, de exemplu, aşa cum reiese din datele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA), avea o suprafaţă totală de 27.000 de hectare. Doar complexul Razelm-Sinoe era mai mare în România. Primele lucrări de amenajare au avut loc în perioada interbelică, atunci când s-a construit calea ferată Galaţi - Reni (1927-1931), care a izolat practic bălţile din partea dreaptă a drumului spre Giurgiuleşti. Acum, doar Lacul Zătun mai este, la sud, martorul întinderii de altădată a Brateşului. Au urmat alte desecări succesive, în urma cărora Brateşul de altădată a ajuns să aibă în 1962 numai 2.120 de hectare. Chiar şi aşa, rămâne în continuare cea mai mare întindere amenajată din ţară. Unul dintre puţinii pescari care au scos peşte din Brateş încă dinainte ca îndiguirile să reducă dimensiunile lacului, Tănase Varabev - pe care vi l-am prezentat recent şi în paginile ziarului nostru, îşi aminteşte de imensitatea de apă. "Am venit în Galaţi şi am pescuit timp de mai bine de 30 de ani în Brateş şi în toate bălţile din inundătura Prutului. Pe atunci, Brateşul era de trei ori mai mare, ţinea până la Tuluceşti, Frumuşiţa încolo şi era plin de peşte. Au venit îndiguirile şi a dispărut şi peştele", îşi aminteşte veteranul pescarilor din Galaţi.
Cum a murit Brateşul
Pe vremea comuniştilor, Brateşul făcea parte din Întreprinderea Piscicolă Galaţi şi producea anual sute, dacă nu chiar mii de tone de peşte. Dar, la fel ca multe alte lucruri bune care s-au transformat într-o ruină în anii capitalismului, Brateşul a început să fie secat de peşte după 1990. PESCOGAL, o societate de stat a cărei poveste o vom dezvălui într-unul din episoadele viitoare ale campaniei, a împlinit mai degrabă nevoile unui grup restrâns de oameni decât cele ale comunităţii, astfel că, la sfârşitul anilor '90, s-a constatat un faliment de proporţii. Pentru Lacul Brateş a urmat cea mai neagră perioadă din existenţă. Un lichidator judiciar a vândut activele tuturor fermelor care făceau parte din PESCOGAL, implicit ale fermei Brateş, iar cine a preluat activele avea apoi drept de preempţiune la o viitoare concesionare a terenurilor. "Activele au fost preluate de domnul Stelian Rusu, dar de concesiune nu s-a mai ocupat, aşa că Brateşul a rămas al nimănui", îşi aminteşte inginerul Grigore Mihalache, cel care a preluat activele de la Mălina, atunci când s-a lichidat PESCOGAL. Aşadar, Brateşul nu a mai fost concesionat şi în 2009 a ajuns în gestiunea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, după ce a trecut şi prin curtea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) şi a Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP).
Tentativă eşuată de relansare
Cât timp a fost în curtea ADS s-a încercat o resuscitare a lacului, încercare care a eşuat. Inginerul Grigore Mihalache, unul dintre cei care au participat la acest proiect, îşi aminteşte că, în 2007, împreună cu cel care preluase activele Brateşului, Stelian Rusu, a pus la cale un plan de refacere a exploataţiei piscicole. "Am început lucrul şi, partenerul nostru, Stelian Rusu, care a decedat între timp, când a văzut că merge treaba a vrut să vândă totul ca pe o afacere la cheie unor arabi. Nu s-au înţeles, aşa că totul a picat", declară Grigore Mihalache. Şi, de atunci, Brateşul a rămas neexploatat, pradă braconierilor.
Concesionare tărăgănată
Actualul gestionar al terenului, ANPA, a primit în ultimii ani mai multe solicitări din partea unor firme pentru concesionare. "Sunt mai multe societăţi care şi-au anunţat intenţia de a face treabă la Brateş. Există chiar solicitări oficiale, însă, din cauză că la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi la cel al Agenţiei s-au făcut nenumărate schimbări, acest proces de concesionare a fost tărăgănat", spune şeful filialei Galaţi a ANPA, Vasile Bocăneală. Inginerul Mihalache, care spune că are chiar un plan de redresare a exploataţiei, este mult mai tranşant când vine vorba despre motivele care stau la baza acestei lipse de interes din partea celor de la centru. "Păi, în ultimii doi ani au fost numai campanii electorale, numai suspendări, numai alegeri. Au fost trei guverne, cine să se ocupe de Brateş? Noi am depus o scrisoare de intenţie la ANPA de doi ani, dar acolo nu a funcţionat nimic în toată această perioadă", spune Grigore Mihalache.


"Brateşul ar putea produce o mie de tone de peşte pe an"



Florin Nedu, care a lucrat ca economist la PESCOGAL din 1979 şi până în 1998, spune că vremea de glorie a lacului poate să reînvie. "Este nevoie ca acest lac să fie preluat de cineva care să ştie să facă piscicultură. Dacă ar fi gestionat aşa cum trebuie, Brateşul ar putea să producă peste o mie de tone de peşte pe an. Asta înseamnă că s-ar acoperi nevoile Galaţiului şi ale altor şase, şapte judeţe", spune ec. Florin Nedu, care lucrează acum cu Grigore Mihalache la Mălina. "Dacă l-aş prelua, în trei ani l-aş pune pe picioare. Ar fi nevoie de investiţii, dar sigur s-ar putea face ceva. Eu sunt încă optimist", încheie Grigore Mihalache.

Citit 9443 ori Ultima modificare Joi, 06 Decembrie 2012 13:23

9 comentarii

  • postat de Emil Popa Miercuri, 26 Martie 2014 11:09 86.127.208.*** Link la comentariu
    0
    2

    Eu nu cred că exploatarea extensiva a lacului Brates este o soluţie pentru aceasta intindere de apa si pentru locuitorii oraşului ci RENATURAREA lacului. Spargeti digurile de la Prut si de peste Dunăre şi lasati apa sa faca restul si veti avea in 5 ani peste ca pe vremea lui Petru Rares. Şi păsari, şi vidre şi bizami. Avem o şansa sa facem din Galaţi o noua deltă, dar noi stam cu ochii peste Dunare si cerem renaturarea Crapinei si a altor balti din alte judete.
    Dar cred că va propun o utopie. Terenurile de pe fostul lac Brateş sunt de mult trecute in mâna unor "băieţi deştepţi" pentru care nu exista decât profitul imediat: lacul poate sa si sece din partea lor.

    Raportează
  • postat de doru Vineri, 18 Ianuarie 2013 22:52 Link la comentariu
    0
    1

    mare pacat,sunt mandru ca sunt galatean dar din pacate nu prea avem cu ce sa ne mai mandrim in gal.orasul nostru era f frumos si interesant cu foarte multe atractii si chiar istorie frumoasa.in legat cu lacul brates pacat mare,pe mine unul ma leaga multe amintiri de acest lac.dar asta e frate,sau gasit fel de fel de(borfasi)sa gestioneze bratesul si bine inteles in favoarea si pt buzunarele lor si asa au adus la ruina acest loc ce dadea de mancare la galateni si nu numai.pacat pacat pacat.ne batem singuri joc de noi ca lasam sa se intample asa ceva.

    Raportează
  • postat de Kasanova Joi, 06 Decembrie 2012 12:54 Link la comentariu
    0
    0

    Poate ca Pintea nu e vinovat, dar de ce a stat nu stiu cate luni fugar din tara in timp ce casa-i era monitorizata de raketi? Poate se afla si de tunurile date unor englezi care i-au livrat sute de tone de peste congelat pe baza unui gentleman agreement si cum a vandut el conservele in beneficiul lui. Oare cum a fost posibila ascensiunea unui turnator in politica si catelusul cui a fost? Cumva al unui fost ministru acuzat de o spaga de 7 milioane? Astia sunt oameni pe care-i intereseaza numa interesul propriu adica functii in care se pot face bani negri acoperiti de imunitatea parlamentara. Galatenii inca nu au inteles ca votandu-i isi fura singuri viitorul lor si al copiilor lor care ajung servitorii sau prostituatele occidentului. Asta in timp ce combinatul e taiat bucata cu bucata si vandut la fier vechi dupa ce a fost privatizat cu 1 dolar! Platim juma de milion de euro pe trei instalatii de brad chinezesti si ne inchipuim in Paris, dar din ce mai multe asociatii de locatari sunt amenintate cu sistarea caldurii pt datorii. Am votat un partid de ziar, condus de un fost bufon al dictatorilor, acum votam un partid de televizor condus de un caracalean ajuns smecheras da Bucale al carui unica mare calitate e ca stie sa vanda iluzii celor saraci cu duhul. Sau o alianta finantata de un fost condamnat de drept comun al carui plod consuma droguri si se plimba cu masini de fite sub nasul unor politai corupti pana-n maduva spinarii. Astia sunt oamenii care s-au catarat 22 de ani pe seama indiferentei voastre pe diferite trepte ierarhice, dintre astia puteti alege acum! Numai ca atentie, somnul indiferentei naste o data la 4 ani astfel de exemplare din ce in ce mai flamande si mai puse pe capatuiala!!!

    Raportează
  • postat de Vali Miercuri, 05 Decembrie 2012 16:25 Link la comentariu
    0
    0

    din pacate suntem prea mici si prea saraci sa aiba si Galatiul un Herestrau sau un Siutghiol sau de ce nu un Lac Snagov al nostru.

    Raportează
  • postat de OM... Miercuri, 05 Decembrie 2012 13:48 Link la comentariu
    0
    0

    Vreau sa contrazic in legatura cu paza...daca s-ar investi cu adevarat in oamenii de paza...si aici ma refer la salariul decent, un program de 12/24 - 12/48 (cel mai odihnitor program pentru un adevarat serviciu eficient la asemenea riscuri) ...paza n-o sa se faca niciodata eficient cu minimum de paznici, cu salar de 520 cum dau majoritatea patronilor si chiar si acei 520 ii da cu luni de zile intarziere?!...cel mai bine ar fi sa fie paza proprie nu cu firme ,,capusa''?!...pana nu-si vor schimba atitudinea fata de aceasta meserie de Ag. de paza...si pana nu vor sti sa o respecte, niciodata si nicaieri nu se va face paza in adevaratul sens al cuvantului...actualmente noi paznicii suntem tratati ca ultimii oameni, ca si cum am avea cea mai urata meserie din lume...in randurile noastre sunt agenti cu vechime si experienta care ar face fata oriunde in lume si in orice obiectiv, daca se intelege odata pentru totdeauna ca si noi avem familie si probleme si noi suntem oameni si ca atare trebuie sa avem un salariu decent dat la timp si sa fim intradevar respectati!!!...cred ca ar trebui regandita legea asta a pazei pentru viitor!

    Raportează
  • postat de fost salariat Miercuri, 05 Decembrie 2012 10:39 Link la comentariu
    0
    0

    Urmaresc cu interes toate articolele care au legatura cu piscicultuta galateana si aproape la fiecare comentez,da,avem specialisti de seama,buni gospodari si cu drag de piscicultura in persoana ing.Mihalache,ing.Bocaneala,am inteles ca este la pensie ing.Odobescu,o mana de oameni care ar putea cu un ajutor de la stat pune pe picioare piscicultura.Pe unde au trecut acesti ingineri ca sefi de ferme transformau fermele in profitabile,nu vorbesc din auzite ,am lucrat cu ei.Iar pentru domnul "X" as vrea sa ii spun un lucru,credca este pdl-ist infocat,Paslaru a fost schimbat cu patru ani inainte de a intra Pescogalul in faliment iar daca d-l Marius Necula si d-l Marius Cristea ar putea sa comenteze cum au venit de la partid,pe atunci era conventia democrata si ne-au anuntat aratandu-ne un plic - nu avem ce va face il schimbam- si l-a schimbat cu omul lor .Nu bag mana in foc ca daca era Paslaru in continuare la carma unitatii nu o falimenta ,pentru ca falimentul ca toate unitatile de stat (AVICOLA,ABATORUL DE LA SENDRENI,ABATORUL DIN BADALAN ETC]au avut aceeasi soarta dar vinovati acolo nu sunt,sau si acolo e tot Paslaru?Un lucru e cert au avut acelasi lichidator.

    Raportează
  • postat de me Miercuri, 05 Decembrie 2012 09:09 Link la comentariu
    0
    0

    Corect , cred ca pentru lacul Brates ar trebui sa ne gandim si la o solutie de amenajare pentru agrement mai mult.
    Yachting , windsurf ,kiting , sporturi care se practica folosind forta vantului. Mai ales ca in aceasta zona avem vanturi favorabile pentru asa ceva.
    Cum aceste sporturi se practica cu succes in tara , in conditii mult mai dezavantajoase , cred ca cineva daca ar avea aceasta initiativa ,ar putea face multe in acest domeniu. Trebui doar "sparta gheata" de cineva cu idei.

    Raportează
  • postat de un barcagiu Miercuri, 05 Decembrie 2012 07:41 Link la comentariu
    0
    0

    Dl. Mihalache stie foarte bine (de cand lucra acolo, prin 1997) ca marea problema a Bratesului e ca nu poate fi pazit eficient. Cand ai 20 km de maluri de pazit, in vecinatatea unui oras de 300 000 de fomisti, e foarte greu de tinut intrusii la distanta. La Brates braconeaza indivizi din toate colturile orasului, si din comunele de la nordul lacului.Chiar si politia de frontiera are limitele ei, si in nici un caz nu va face paza unui obiectiv privat.

    Pe de alta parte, sistemul de exploatatie extensiva este perimat, greu de tinut sub control, amenintat de numeroase riscuri, mai ales in conditiile exceselor climatice din ultima vreme. In fiecare an eutrofizarea face ravagii, in 2010 de exemplu au murit mii de raci si pesti din cauza apei prea calde si neoxigenate.

    Solutia o reprezinta exploatatiile de dimensiuni mici, unde se poate aplica o intensivizare a parametrilor si un control mult mai bun. Numai in curtea Institutului Piscicol sunt 26 de bazine in jur de un hectar fiecare, care stau secate, din cauza ca nu se mai produce puiet. Daca s-ar inchiria catorva piscicultori pregatiti respectivele helestee, prin intensivizare s-ar obtine productii record. Problema in cazul asta o reprezinta interesele celor din Institut, care nu vor lasa vreodata pe altii sa le foloseasca bazinele.

    Oricum, solutia pentru Brates este agrementul, nu piscicultura. Daca se va persista pe sistemul de piscicultura extensiva, ne vom cantona in aceleasi barbarii care au avut loc in zona Bratesului dintotdeauna, fiindca braconierii nu vor disparea, ci vor fi din contra mult mai agresivi, orgazinati, si mai ales motivati.

    Raportează
  • postat de x Miercuri, 05 Decembrie 2012 00:42 Link la comentariu
    0
    1

    Mai repede cu dezvaluirile despre PESCOGAL, caci miine-poimiine "se alege" Pintea parlambadar, si iar capata imunitate.
    PS. Pentru cei uituci: ciripitorul Pintea = Florin Costin Paslaru.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.