* Din cauză că nu li se cunosc proprietarii, terenurile private din Bariera Traian s-au umplut de mizerie * Străzile neasfaltate, raiul mocirlei şi al cizmelor de cauciuc * Lângă cimitirul de animale se construiesc pensiuni
Necanalizat în totalitate, cu drumuri demne de cel mai sălbatic cătun, cu locuinţe autorizate ca pensiuni turistice, printre buruieni cât jumătate de metru şi case aflate în paragină ca într-un sat uitat, printre mizerii aruncate la aproape fiecare cotitură, cartierul Traian este mohorât. Cel puţin în parte. Pentru că la polul opus, tot aici se găsesc şi frumoasele vile ale celor mai înstăriţi oameni ai Galaţiului. Este un cartier al paradoxurilor. Aici totul pare împărţit între luxul unora şi speranţele celor care speră că edilii oraşului le vor da şi lor atenţie.
Situaţie neschimbată de opt luni
Când am fost în iarnă în Bariera Traian, am dat peste mormane întregi de gunoi, peste care survolau ciorile şi pe care le miroseau câinii în speranţa că vor găsi vreun rest bun de ros. Cetăţenii acuzau atunci, ca şi acum, companiile, fabricile şi abatoarele din zonă care îşi aruncă deşeurile pe unde apucă.
Articolul poate fi citit în întregime, în exclusivitate, în ediţia tipărită a cotidianului „Viaţa liberă”. Ziarul se găseşte la toate chioşcurile de difuzare a presei din Galaţi, la preţul de 1,5 lei exemplarul. Abonamentul la ediţia tipărită a „Vieţii libere” costă 25 de lei pe lună în mediul urban şi 20 de lei pe lună în mediul rural.
