Pe adresa redacţiei ne-a parvenit o sesizare de la o persoană care locuieşte în Centrul de Adăpost "Şansa", un loc unde bătrânii rămaşi fără case vin să-şi trăiască ultimii ani, laolaltă cu tinerii proveniţi din centrele de plasament, care nu îşi pot permite o altă locuinţă. Reclamantul a ţinut să atragă atenţia asupra unor nereguli pe care le-a văzut în timpul şederii sale în centru, precum mici furturi, ieşiri violente ale locatarilor din centru, chiar şi consum de alcool.
"Sunt oameni şi oameni…"
Pe urma plângerii, am mers la Centrul de Adăpost, situat în spatele Spitalului de Psihiatrie "Elisabeta Doamna", pentru a sta de vorbă cu cei din conducere, dar şi cu oamenii care locuiesc acolo. De la conducere am aflat că toate informaţiile necesare ne pot fi furnizate de către reprezentanţii Primăriei, în timp ce oamenii nu păreau deloc nemulţumiţi de vreuna dintre neregulile care ne-au fost sesizate. Însă, în acelaşi timp, aceştia nu erau nici surprinşi. "Da, mai există mici furturi, dar cei care greşesc grav sunt daţi afară, aşa că nu sunt probleme deosebite. Sunt oameni şi oameni…", ne-a spus unul dintre locatarii centrului.
Aici sunt primite persoane aflate în dificultate, care se confruntă cu o mare varietate de probleme. "Nu putem să respingem o persoană care prezintă anumite probleme, intervenţia fiind bazată pe nediscriminare şi tratament individualizat. Cazuistica diversă - persoane eliberate condiţionat, consumul cronic de alcool, tulburări psihice, comportamente antisociale - se reflectă şi în modalităţile de intervenţie socială, fără însă ca acestea să depăşească cadrul legal. Cu alte cuvinte, nu putem să segregăm o persoană sau o categorie de persoane pornind de la asemenea problematici", ne-a spus Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.
Majoritatea problemelor interne se rezolvă cu ajutorul paznicilor, însă unii locatari ne-au spus că au existat cazuri când a fost necesară şi intervenţia Poliţiei Locale.
Cea mai mare problemă - aglomeraţia
Singurul lucru de care ni s-au plâns oamenii cu adevărat a fost aglomeraţia. Camerele sunt prea mici, iar paturile prea multe, astfel că se întâmplă ca într-o cameră de patru persoane să locuiască, de fapt, zece. "Ni s-au adus, de la un timp, paturi supraetajate. Nu e chiar comod, că suntem prea mulţi, dar tot e mai bine decât deloc. Avem un acoperiş, un loc cald, mâncare... nu ne plângem”, ne-a spus Constantin Boşcu, în vârstă de 46 de ani.
Numărul locurilor de cazare a fost suplimentat în luna decembrie a anului 2012, conform informaţiilor oficiale primite de la Primăria Galaţi, de la 64 la 100.
"Nimeni nu stă degeaba!"
De multe ori, percepţia celor din afară despre cei din centru este una greşită. Locatarii nu stau degeaba decât în cazul în care sunt foarte bătrâni şi lipsiţi de putere. În ceea ce-i priveşte pe tineri, aceştia lucrează în cadrul ADP sau la Ecosal, iar lunar plătesc în jur de 170 de lei pentru mâncare. „Unul dintre principiile funcţionării Centrului de Urgenţă este principiul parteneriatului cu instituţiile publice locale şi nu numai, fapt ce sprijină demersul specialiştilor în vederea atingerii obiectivelor privind reinserţia socio-profesională a persoanelor fără adăpost. Astfel, centrul a încheiat parteneriate cu spitale, Cantina de Ajutor Social, Poliţia Transporturi, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi, în vederea facilitării procesului de reinserţie socială şi socio-profesională", ne-a transmis purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu.
