* Fiind „antrenate”, spitalele din Galaţi încă „fac faţă” subfinanţării * Judeţeanul rezistă graţie bunăvoinţei furnizorilor * Spitalul de Copii are finanţare doar până la jumătatea anului * Paradoxal însă, investiţiile de care urmează să beneficieze spitalele sunt remarcabile * La TBC, cu echivalentul sporurilor neplătite ani de zile se consolidează secţia Pediatrie * Maternitatea „Buna Vestire” ar putea rămâne fără sediu *
De câtva vreme, criza e în tot şi în toate. Sunt afectate domenii care mergeau din ce în ce mai bine până la momentul primelor semne ale declinului economico-financiar. Era deci firesc să ne întrebăm cum or fi supravieţuind spitalele în actuala conjunctură defavorabilă având în vedere că, din cauza subfinanţării, acestea s-au confruntat cu propriile crize chiar şi atunci când se vorbea despre creştere economică.
Am vizitat cele opt spitale din urbea noastră şi am discutat cu managerii acestora. Sigur că nu ne-am aşteptat să ni se „mărturisească” fără rezerve toate dificultăţile întâmpinate (în special din cauza alocărilor bugetare cu 15 - 20 la sută mai mici decât cele de anul trecut), dar am solicitat date cu care să ne putem face măcar o imagine a situaţiei actuale.
„Judeţeanul” funcţionează în condiţii „aproape normale”
Am început cu unitatea „mamut” - Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” - un mare consumator de resurse şi de aceea mai expus actualelor limitări financiare din sistem. De la managerul general al acesteia, dr. Călina Lazarovici, am aflat, în primul rând, că, din cele 1.332 de paturi ale spitalului, la momentul documentării noastre erau ocupate 1.101, printre cele mai aglomerate secţii numărându-se (ca de obicei) Neurologie, Neurochirurgie, Cardiologie, Reumatologie, Ortopedie, Urologie ş.a. Secţia Neurologie reprezintă un caz special deoarece, din cauza numărului de paturi insuficient în raport cu patologia, aproape în permanenţă se confruntă cu un excedent de pacienţi. De exemplu, vineri, erau „în plus” nouă bolnavi.
L-am întrebat pe managerul spitalului cum se descurcă în condiţiile unei finanţări substanţial inferioare celei din anul precedent.
„La momentul actual, aş spune că spitalul funcţionează în condiţii aproape normale, numai că fondurile alocate, oricât de drămuite ar fi, ne pot asigura supravieţuirea până cel târziu în luna septembrie. Sperăm, şi există promisiuni în acest sens, că se va face o rectificare bugetară pozitivă pentru a putea continua acordarea asistenţei în aceleaşi condiţii de… criză suportabilă. Şi până atunci vom rezista!”, afirmă dr. Lazarovici.
Pentru a nu se ajunge în situaţia ca pacienţii să fie trimişi să-şi cumpere medicaţia şi materialele sanitare necesare de la farmaciile cu circuit deschis din preajma spitalului, stocurile unităţii sunt completate cu medicamente şi materiale mai ieftine. Şi asta prin bunăvoinţa furnizorilor care nu pot fi plătiţi decât „în rate” deoarece actuala echipă managerială a preluat datorii totalizând 17 milioane lei (adică 170 de miliarde „vechi”).
Având la dispoziţie şi mai puţini bani decât în perioada în care s-au acumulat aceste datorii, actuala echipă managerială nu are cum să le achite şi ca atare depinde de înţelegerea furnizorilor cărora le datorează miliardele respective şi care, din când, în când, ameninţă că vor sista livrările. „Şi atunci, mai plătim câte ceva pe contractul curent, achitând atât cât putem fiecărui furnizor”, a mai precizat managerul Spitalului Judeţean.
În această situaţie, nici „mâncarea nu poate fi ca acasă”. Pacienţii Judeţeanului au asigurate trei mese pe zi, care însă, foarte rar, prezintă „urme de carne”. Prin urmare, ajutoarele sponsorilor sunt cât se poate bine-venite şi deşi poate părea surprinzător, încă mai există.
Pe de altă parte, perspectivele sunt foarte bune în plan investiţional în sensul că vor fi alocate fonduri (demersurile aflându-se în stadii avansate) pentru reabilitarea ambulatorului de specialitate şi a clădirii spitalului.
„Pediatria” mai are bani doar luna asta
La cea de-a doua unitate spitalicească ca mărime, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, managerul unităţii, dr. Victoriţa Ştefănescu, are un motiv serios de îngrijorare: fondurile alocate ajung doar până la finele acestei lunii. Dacă rectificarea bugetară se va face abia în septembrie, în lunile neacoperite situaţia ar putea deveni critică.
La momentul documentării, din totalul de 353 de paturi, erau utilizate 290, ceea ce înseamnă că am nimerit într-un moment de „acalmie”, situaţiile în care spitalul funcţionează la capacitate maximă (şi chiar peste), fiind frecvente, în special în sezonul rece.
Unul dintre motivele de mândrie ale managerului este că, la această unitate, se consideră inacceptabil ca părinţii micilor pacienţi să fie trimişi să cumpere medicamente şi materiale sanitare de uz curent:
„Dispunem de tot ceea ce este necesar pentru o funcţionare în parametri normali, deşi înregistrăm datorii de aproximativ două milioane lei. Nu putem decât să le mulţumim furnizorilor pentru înţelegere şi cred că aceştia au în vedere faptul că îi ajută în primul rând pe copiii bolnavi. Pe de altă parte, şi noi încercăm imposibilul pentru a le achita mici tranşe din ceea ce le datorăm”.
„Nici la mâncare nu se face economie în sensul diminuărilor cantitative şi calitative. Meniul copiilor din spital include zilnic preparate pe bază de carne. E criză, dar ei nu trebuie să aibă de suferit! E treaba noastră, a celor care avem misiunea de a-i îngriji, să găsim soluţii şi să ne descurcăm. Pentru a face economie, am încercat să diminuăm puţin, atât cât se poate respectând legislaţia şi relaţia cu sindicatul, cheltuielile salariale, care au o pondere însemnată. Am mai redus din orele suplimentare şi din ture, în limite rezonabile. N-avem ce face, ne obligă această conjunctură economică defavorabilă de care sperăm să scăpăm cât mai repede”, afirmă dr Ştefănescu.
Şi la Spitalul de Copii, în ciuda subfinanţării activităţii curente, pentru investiţii, există bani, alocaţi atât de la Ministerul Sănătăţii, cât şi de la Consiliul Local. Au fost asigurate cofinanţările pentru proiecte derulate cu Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii şi BERD. Este vorba despre reabilitarea secţiei Neonatologie.
De asemenea, cu 3 milioane de euro va fi reabilitat şi relocat la parterul clădirii, ambulatorul integrat spitalului. Mai mult, se aşteaptă aparatură de investigaţie ultramodernă incluzând RMN, Computer Tomograf şi Roentgen digital. Laboratorul va primi şi el analizoare noi, iar Centrul de Recuperare Neuromotorie aparatură nouă performantă.
În loc de datorii, excedent
Spitalul de Boli Pulmonare (Spitalul TBC) are în total 320 de paturi din care erau utilizate 310. Se acordă asistenţă medicală de specialitate la capacitate (aproape) maximă, ca urmare a unui aflux crescut de bolnavi, atât cu tuberculoză, cât şi cu altă patologie respiratorie.
Discutând pe marginea situaţiei de crizei, managerul Spitalului de Boli Pulmonare, dr. Monica Necula, ne-a informat că unitatea pe care o conduce nu are datorii (din 2005, când a preluat-o), ba chiar dispune de un excedent de 400.000 lei (4 miliarde lei vechi) cheltuit cu folos pentru reabilitarea secţiei Pediatrie.
Provenienţa excedentului este cumva ieşită din comun, deoarece se datorează unei hotărâri judecătoreşti prin care salariaţilor spitalului le-a fost recunoscut dreptul de a primi retroactiv o diferenţă neplătită la sporul de risc de îmbolnăvire profesională prin contaminare cu bacilul tuberculozei. Sumele substanţiale, achitate salariaţilor de către spital, au fost recuperate ulterior, din executarea Ministerului Sănătăţii. Finalmente, şi salariaţii au fost mulţumiţi şi pacienţii secţiei Pediatrie vor avea parte de condiţii de spitalizare mai bune.
„Faptul că nu avem datorii ne asigură o bună relaţie cu toţi furnizorii. Prin urmare, nu sunt probleme de aprovizionare. Dispunem de toate medicamentele şi materialele sanitare, iar alimentaţia bolnavilor este una de excepţie pentru actualele condiţii economice. Mă rog, nu este ca la restaurant, dar nici ca la majoritatea spitalelor. Din trei mese pe zi, două sunt cu carne gătită, iar la micul dejun se servesc mezeluri”.
„Pe de altă parte, având în vedere că bugetul din acest an reprezintă 78 la sută din cel precedent, şi deci că ne putem descurca cu el doar până în septembrie, sigur că suntem mult mai chibzuiţi în privinţa tuturor achiziţiilor. Sunt însă şi cheltuieli inerente, care nu pot fi evitate, precum plata investigaţiilor nerealizabile la nivelul spitalului (tomografii computerizate), diverse consumabile (reactivi pentru laborator), contracte obligatorii de service, software ş.a.. Nici cheltuielile de personal nu pot fi drămuite prea mult, cu toate că ponderea acestora este mare şi consumă cea mai mare parte a bugetului. Nu ne permite legea. Aşa că sperăm să se facă la timp o rectificare bugetară...”, ne spunea dr Necula.
În ultimii ani, Spitalul TBC a avut mari probleme cu tasarea, pânza freatică fiind foarte ridicată sub fundaţia clădirii. Chiar şi după lucrările de consolidare, pereţii au continuat să se fisureze. „Sper că după ce vom consolida şi reabilita întreaga clădire, aceasta se va mai stabiliza şi că procesul de tasare va fi mult încetinit. Până una alta însă, printre salariaţii spitalului se numără un subinginer constructor care are ca atribuţie principală monitorizarea tasării”, ne-a mai informat managerul Spitalului TBC.
La „Infecţioase”, îngrijorare pentru finalul de an
Până acum, criza n-a afectat prea tare Spitalul de Boli Infecţioase deşi a primit de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate doar 75 la sută din finanţarea de anul trecut. E drept că la momentul documentării, „încărcarea” spitalului era absolut rezonabilă, din 220 de paturi fiind utilizate 150.
Managerul unităţii, ec. Felicia Munteanu, ne-a declarat că banii primiţi de la CJAS vor ajunge până în septembrie: „Ne avantajează faptul că nu avem datorii şi că furnizorii ne aprovizionează cu tot ce avem nevoie. Am traversat o perioadă mai dificilă din ianuarie până în martie, când n-am mai avut cu ce să facem plăţi, dar am reintrat în normal după încheierea noului contract cu Casa de Asigurări. Acum nu ne lipsesc medicamentele, reactivii, alimentele, însă, cu actuala finanţare, această normalitate [de criză] nu poate continua şi în trimestrul patru. Criza nu se simte încă foarte tare, dar e greu de anticipat ce ne rezervă ultima parte a anului…”.
La Infecţioase, investiţiile sunt ceva mai modeste anul acesta, dar este de remarcat că, în ciuda recesiunii, se consolidează „Secţia de zi”. Pentru aceste lucrări au fost alocat un milion de lei.
Obsedanta rectificare
Nici la Spitalul Municipal de Psihiatrie „Elena Doamna” criza nu se simte deocamdată la modul acut. Din 245 de paturi, la momentul documentarii erau ocupate 217, ceea ce înseamnă că nici vorbă de supraaglomerare, în condiţiile în care se prognoza că mii de şomeri căzuţi pradă recesiunii şi depresiei vor lua cu asalt saloanele spitalelor de psihiatrie.
Potrivit managerului unităţii, ec. Doina Sandu, spitalul nu are datorii către furnizori, aşa încât relaţionează bine cu aceştia. În schimb, şi Psihiatria suferă de aceeaşi boală ca şi celelalte spitale: mai puţini bani alocaţi din Fondul asigurărilor sociale de sănătate, comparativ cu anul trecut (cu 25 la sută!). Asta înseamnă că spitalul va putea funcţiona „aproape normal”, tot până în septembrie. Până atunci, este asigurată şi plata utilităţilor de către Consiliul Local.
În schimb, Spitalul de Psihiatrie, beneficiază de finanţare şi de la Ministerul Sănătăţii, aceasta fiind acordată integral. „Nu s-a pus nici un moment problema ca bolnavii să-şi cumpere medicamentele (de altfel costisitoare în cazul patologiei psihiatrice), iar hrana este mai bună decât în alte spitale, deoarece reţeaua noastră beneficiază conform legislaţiei de o altă normă.
Dacă însă în septembrie nu se va face rectificarea bugetară şi vom acumula şi noi datorii, atunci s-ar putea ca furnizorii să nu ne mai asigure tot ce avem nevoie pentru a funcţiona la fel ca în prezent”, afirmă Doina Sandu.
Nici la Spitalul de Psihiatrie investiţiile n-au fost abandonate din cauza crizei. Unităţii i-au fost alocate de la Ministerul Sănătăţii nouă milioane de lei cu care vor fi consolidate cele trei pavilioane, se va înlocui centrala termică, tâmplăria ş.a.
În loc de al 13-lea salariu, mâncare mai bună
Ultimul spital la care am verificat efectele crizei a fost cel de Obstetrică Ginecologie „Buna Vestire”. Maternitatea de pe strada „Dumitru Chicoş” are 145 de paturi, însă, de câţiva ani, se confruntă cu o nejustificată scădere a adresabilităţii. La momentul documentării, gradul de utilizare al acestora era de aproximativ 70 la sută. Nejustificată, deoarece condiţiile oferite de spital sunt chiar foarte bune, în ciuda unei finanţări reprezentând doar 78 la sută din cea de anul trecut.
Potrivit managerului, dr. Anamaria Hărăbor: „Unitatea a acumulat datorii substanţiale de peste 400 de milioane lei, însă deocamdată furnizorii se arată înţelegători şi nu ne-au refuzat comenzile. Problema este că bugetul mai mic ne va permite funcţionarea în parametrii actuali doar până în august. Şi asta în condiţiile în care punem pacientele pe primul plan. Drept dovadă, la noi nu s-au acordat nici al 13-lea salariu, nici prime de vacanţă, nici tichete-cadou. În schimb, am continuat să le oferim mâncare bună pacientelor, carnea fiind inclusă zilnic în meniu”.
Motive să nu exagerăm cu pesimismul
În concluzie, cel puţin până în prezent, recesiunea n-a afectat în mod dramatic spitalele gălăţene, în ciuda unei finanţări deficitare. Nu avem în vedere doar declaraţiile managerilor, ci şi ceea ce am putut constata la faţa locului. Banii sunt puţini şi nimeni nu poate oferi asigurări că urmează o rectificare bugetară pozitivă.
La modul teoretic, precauţi, managerii spitalelor ar fi putut strânge şi mai tare băierile pungii, reducând cheltuielile la toate capitolele pentru a „rezista” şi în trimestrul patru. Au preferat însă - şi probabil că este decizia corectă - să nu facă rabat nici la calitatea asistenţei şi nici la condiţiile oferite bolnavilor internaţi, cu speranţa că, aşa cum s-a întâmplat întotdeauna, se vor găsi bani pentru ca spitalele să continue să funcţioneze.
Totuşi, această optică este discutabilă în cazul Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii şi al Maternităţii „Buna Vestire”, care, cu fondurile alocate de CJAS nu au cum să funcţioneze până la o eventuală rectificare efectuată cel mai devreme în septembrie. Însă nici alternativa de a-i trata pe copii cu medicamente cumpărate de părinţi şi a le oferi o hrană neadecvată nu poate fi luată în calcul. Prin urmare, pentru cele două unităţi, trebuie găsită cât mai grabnic o soluţie.
De asemenea, trebuie remarcat că, în ciuda unor asemenea probleme de supravieţuire în vremuri de criză, procesul de modernizare a spitalelor gălăţene continuă şi nu oricum, ci cu o paradoxală dinamică. Începe să devină evident că trecerea spitalelor în grija autorităţilor locale şi judeţene este o măsură bună. Cel puţin în judeţul Galaţi, unde, atât Consiliul Local, cât şi cel Judeţean au alocat fonduri cu care în mod vizibil se schimbă „faţa” spitalelor.
Nu în ultimul rând, se cunoaşte şi faptul că Galaţiul are un secretar de stat în Ministerul Sănătăţii şi sprijinul vicepremierului, tot gălăţean cum bine se ştie. Din aceste două motive, interesul manifestat de autorităţile locale şi implicarea directă a profesorului Aurel Nechita, ne putem permite să sperăm că, la final de an, pentru spitalele gălăţene „dracul nu va fi chiar aşa de negru”. Dar vom vedea…
Explicaţii foto:
1 - Spitalul TBC s-a schimbat mult. În bine !
2 - Condiţii de clinică privată la Buna Vestire
3 - Spitalul de Copii arată bine şi în exterior, nu doar in interior
4 - Lifturile, vitale pentru cel mai mare spital din Galaţi
5 - Cele mai moderne incubatoare la Buna Vestire
