SFATUL MEDICULUI: Ce trebuie să facem în cazul unui ŞOC ANAFILACTIC

SFATUL MEDICULUI: Ce trebuie să facem în cazul unui ŞOC ANAFILACTIC
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Acum, că a venit primăvara şi putem să ne bucurăm de razele soarelui, făcând tot felul de activităţi în aer liber, ne expunem automat mai multor pericole. Pentru că nu numai noi suntem atraşi de frumuseţea copacilor înfloriţi, ci şi albinele sau viespile, iar înţepăturile lor ne pot provoca alergii severe. Nu sunt de neglijat nici alergiile la diverse alimente pe care le consumăm mai mult în anotimpul cald.

Despre cauzele şocului anafilactic şi ce trebuie să facem dacă ne confruntăm cu o asemenea situaţie, am stat de vorbă cu Mihai Polinschi, directorul Serviciului de Ambulanţă Galaţi. Doctorul ne-a spus şi ce trebuie să facem dacă ne aflăm într-un loc mai izolat, cum să reacţionăm şi cum să-i acordăm primul ajutor unei persoane care are simptomele unui şoc anafilactic.

Ce este şocul anafilactic

„Şocul anafilactic, numit şi anafilaxie, este forma extremă a unei reacţii alergice, care poate duce până la deces. Aici vorbim de două cauze: prăbuşirea bruscă a tensiunii arteriale sau un bronhospasm care va duce la insuficienţă respiratorie acută şi asfixiere. Reacţia alergică poate apărea în câteva minute sau chiar secunde după expunerea la un alergen”, spune dr. Mihai Polinschi. Chiar dacă fiecare persoană, indiferent de vârstă, este predispusă, şocul anafilactic nu apare neapărat imediat după ce în organism pătrunde substanţa alergică. „La persoane predispuse, la primul contact cu substanţa care produce alergie, de multe ori nu se întâmplă nimic. Există doar o reacţie locală, simplă, cum ar fi umflarea buzelor sau a limbii. Între timp, organismul reacţionează, produce o linie de celule albe, care sunt destinate apărării organismului împotriva veninului. După trei săptămâni, organismul este sensibilizat, iar la un nou contact cu aceeaşi substanţă poate apărea şocul anafilactic”, a adăugat medicul.

Cauzele şi simptomele

Din păcate, putem fi alergici la orice. „În sezonul de primăvară, alergiile pot apărea la diverse substanţe alergene, iar de cele mai multe ori contactul se face prin injectare, dar poate fi şi pe cale digestivă. Unul dintre cei mai puternici alergeni este untul de arahide, care se găseste în tot felul de dulciuri. Pot apărea alergii şi la diverse medicamente (antibioticele, aspirină, etc), la bere, la carnea de peşte, la fructe de mare, căpşuni, ciocolată, etc. De când s-a încălzit afară, am avut destule cazuri de şoc anafilactic la veninul de albină, viespe. În cazul unui şoc anafilactic, pacientul începe să ameţească, uneori apare o reacţie cutanată, începe să transpire, devine palid, nu mai poate să stea în picioare, respiraţia începe să i se îngreuneze”, explică dr. Mihai Polinschi.

Măsuri de urgenţă

În cazul unei alergii, trebuie sunat imediat la 112, pentru că persoana afectată trebuie să ajungă cât mai repede la spital, având nevoie de tratament injectabil. Dacă ne aflăm într-un loc izolat, cum ar fi într-o pădure, nu ar strica să pornim în întâmpinarea ambulanţei cu pacientul respectiv, pentru a scurta timpul de intervenţie. „Ca metode de prim ajutor, dacă este vorba de o înţepătură, putem pune un garou deasupra înţepăturii, putem pune gheaţă ca să îngreunăm absorţia veninului respectiv, sacul cu venin trebuie scos. Dacă e vorba de o alergie alimentară, am putea să provocăm vărsături, pentru a elimina restul din substanţa respectivă care se mai află în stomac”, spune directorul Serviciului de Ambulanţă Galaţi.

Pentru persoanele care se ştiu alergice la o anumită substanţă, ca măsură de prevenţie, ar fi bine să aibă la ele acele „stilouri”, similare celor pentru insulină, care sunt umplute cu o cantitate mică de adrenalină. Aceasta poate fi injectată imediat, intramuscular, chiar de către pacient ori de o persoană din jur. Adrenalina (epinefrina) deschide căile aeriene şi ameliorează circulaţia sangvină. În cazul în care persoana aflată în şoc anafilactic nu mai respiră sau nu mai are puls şi cunoaşteţi măsurile de prim ajutor specifice, puteţi începe tehnicile de resuscitare, până la sosirea echipajului de pe ambulanţă.


 

SFAT pentru septuagenari: 30 de minute de mişcare reduc riscul de mortalitate

Citit 7821 ori Ultima modificare Miercuri, 20 Mai 2015 17:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.