* Autorităţile nu ştiu, cu exactitate, câţi gălăţeni sunt infectaţi cu virusul hepatic C * Noul tratament este mult mai eficient faţă de cel actual, dar şi mult mai scump
Semnarea contractului cost-volum pentru tratamentul fără interferon al hepatitei este doar o chestiune de zile, a anunţat Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) Galaţi. Costurile pe care statul la va suporta, prin introducerea noii terapii, se vor ridica, doar pentru început, la câteva sute de milioane de lei. Chiar şi aşa, numai o mică parte dintre românii infectaţi cu acest virus hepatic vor beneficia de terapia "interferon-free", compromis care ridică o problemă de etică.
Mai eficient şi mai puţin toxic
Tratamentul fără interferon al hepatitei C are la bază o moleculă nouă, aprobată în anul 2014 şi denumită comercial Simeprevir. Spre deosebire de terapia cu interferon, care de multe ori nu dă rezultate, noul tratament are o rată de succes de cel puţin 98 la sută. Mai mult, în timp ce tratamentul cu interferon durează perioade lungi şi este foarte toxic pentru organism, o cură cu Simeprevir durează doar 12 săptămâni şi este mult mai bine tolerată de către pacienţi.
15.000 de gălăţeni infectaţi
Chiar dacă nicio instituţie din ţară nu are informaţii exacte, medicii estimează că cel puţin 600.000 de români (dintre care, în jur de 15.000 de gălăţeni - n.r.) sunt infectaţi cu virusul hepatic C, fapt ce plasează România pe primul loc în Europa din acest punct de vedere. Pentru tratarea lor cu interferon (terapie învechită, la care multe state europene au renunţat încă din 2012 - n.r.), statul cheltuie anual în jur de cinci miliarde de euro. Odată cu introducerea terapiei "interferon-free", costurile vor exploda.
Neajunsurile capitalismului
Formula noii molecule a fost pusă la punct în SUA, în anul 2013. Un an mai târziu, "tratamentul-minune" primea deja autorizaţia de funcţionare din partea autorităţilor americane. Pentru că era produs de o singură companie, tratamentul pentru un singur american se ridica, anul trecut, la 70.000 - 80.000 de dolari. În Iran, pe de altă parte, unde virusul hepatic C a infectat 40 la sută din populaţie, costul aceleiaşi terapii a fost negociat la sub 1.000 de dolari per pacient. Pentru România, deocamdată, Ministerul Sănătăţii şi CNAS nu au făcut publice rezultatele negocierilor în privinţa noului tratament. Totuşi, pentru că patentul de invenţie a fost vândut şi către alte companii farmaceutice, este de aşteptat ca preţul să scadă. O cutie cu 28 de comprimate de Simeprevir costă acum 8.000 de euro, bolnavul trebuind să ia câte o pastilă pe zi. Astfel, costul total al unei terapii de trei luni se ridică la 24.000 de euro.
"Nu este drept faţă de ceilalţi bolnavi"
Autorităţile au anunţat deja că nu toţi pacienţii infectaţi cu acest virus vor beneficia de noua terapie. Vizaţi de tratamentul fără interferon sunt bolnavii cu fibroză de gradul IV (ciroză hepatică - n.r.), numărul lor, la nivel naţional, fiind cuprins între 4.000 şi 6.000, potrivit lui Vasile Ciurchea. "Autorităţile au mai anunţat că vor introduce terapia fără interferon, fără a se concretiza nimic, în schimb. În momentul de faţă avem nevoie de un protocol, pentru a putea vedea cine este inclus în tratament. Dacă îi tratezi doar pe pacienţii cu ciroză, este nedrept faţă de ceilalţi pacienţi, care ar putea, prin acest tratament, să nu mai ajungă în acest stadiu al bolii. O altă problemă este cine va plăti pentru analizele necesare stabilirii stadiului în care se află boala. Aceste teste costă pe puţin 900 de lei. Şi, mai mult, ce garanţie am eu, ca medic, că rezultatele pe care bolnavii mi le aduc sunt corecte? Vă daţi seama că, dacă drept de tratament vor avea doar bolnavii cu fibroză grad IV, va exista o luptă underground pentru a obţine prin analize această încadrare a bolii", a precizat dr. Dan Botezatu, medic primar gastroenterolog.
Doar două dosare cu recomandare de tratament
Oricum, după ce introducerea terapiei "interferon-free" va fi parafată, va începe munca punerii la punct a dosarelor necesare pentru includerea în tratament, o adevărată luptă birocratică, pentru pacient şi pentru familia sa. Potrivit datelor primite de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi, doar două dosare care au deja recomandare de tratament se află, în aşteptare, la sediul CJAS.
Transfuziile şi drogurile injectabile, principalele căi de transmitere
Medicii infecţionişti spun că hepatita C se transmite prin contactul cu sânge sau cu produse de sânge infectat. Rata mare de infectare existentă în România se explică şi prin faptul că, în ţara noastră, până în 1992, nu exista un screening pentru anticorpii virusului hepatic C, microbul putând fi transmis foarte uşor prin transfuzii de sânge. În prezent, calea preponderentă de transmitere este prin folosirea în comun a seringilor, în cazul consumatorilor de droguri intravenoase.
