„Salutări de la 8.050 de metri!”

„Salutări de la 8.050 de metri!”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Cel mai curajos gălăţean în viaţă aproape că a atins vârful de 8.201 metri, însă vremea rea şi problemele medicale inerente l-au obligat să revină în Tabăra de Bază Avansată, la 5.700 de metri, acolo unde plănuieşte un nou asalt asupra impunătorului pisc din Himalaya * Performanţa sa şi a colegului Adrian Faku nu mai au nevoie de nicio laudă * „Viaţa liberă” le ţine în continuare pumnii

Marş prin iarna cruntă din Himalaya

„Zeiţa de Turcoaz”, aşa cum se traduce numele piscului Cho Oyu, n-are sentimente şi zgârie falnică acoperişul planetei, oamenii care îşi pun în cap s-o cucerească fiind ca nişte furnici care şi-au pierdut busola şi raţiunea. Nicio altă vietate nu poate ajunge la peste opt kilometri înspre cer, doar avioanele pot străbate acele înălţimi impresionante. Ei bine, concitadinul nostru Tiberiu Pintilie şi Adrian Faku, camaradul său de nădejde, au reuşit alaltăieri „să-şi marcheze teritoriul” la 8.050 de metri, adică la numai 151 de metri de vârf, o performanţă incredibilă! „E frig, e din ce în ce mai frig pe zi ce trece, vine iarna în Himalaya! Într-o fereastră de vreme bună, am urcat până la epuizare, cât de repede şi de sus am putut”, ne-a povestit telefonic Tibi, printre câteva reprize de tuse.

Steagul VL şi lupta cu zeii

Frumoasa şi deopotrivă periculoasa nebunie de a trece de „Zona Morţii”, de la 7.500 de metri, are şi un decont de făcut, dar, Slavă Domnului, băieţii sunt teferi: dureri de cap, plămâni forţaţi la maxim din cauza aerului rarefiat, degerături la patru degete, 8 kilograme pierdute în numai cinci zile, o noapte de urcat pe minus 35 de grade Celsius, pierderi de memorie şi de cunoştinţă, epuizare totală! „Am văzut oameni morţi pe aici, răniţi, degeraţi, ce mai, o privelişte cruntă! Acum vrem să ne refacem şi să vedem cum vom ataca iarăşi vârful. Cho Oyu este stăpâna acestui loc, vremea e tot mai proastă şi trebuie să vedem dacă merită s-o luăm iarăşi cu asalt”, a adăugat omul pe care „Viaţa liberă” l-a înzestrat cu un telefon prin satelit şi cu steagul nostru care, la întoarcere, va mirosi a izbândă în lupta cu zeii.

„Cortul e pe jumătate îngropat”

Efortul depus de Pintilie şi Faku se resimţea şi ieri, echipa românească de alpinişti stând la gura sobei – dacă-mi este permisă această exprimare într-un context atât de special – pentru a-şi calcula următorii paşi. „Ne resimţim în continuare, starea noastră fizică este precară, dar vom continua să ne aventurăm. Dacă vântul se va mai domoli, vom mai face destule sute de metri în zilele următoare. Totuşi, va trebui să ne mişcăm repede pentru că vremea este instabilă şi sunt zilnic ninsori din ce în ce mai abundente. Zăpada de la 5.700 de metri, unde suntem acum, nu se mai topeşte peste zi, iar cortul nostru este pe jumătate îngropat”, ne-a mai spus Tibi căruia mă risc să-i spun coleg în acest demers jurnalistic inedit. El cu degerăturile şi cu plămânii ciuruiţi, eu cu tastatura şi cu nerăbdarea de a mai afla lucruri noi de pe Himalaya.

Citit 970 ori Ultima modificare Vineri, 07 Octombrie 2011 09:28

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.