Doar unul din cei aproximativ 3.000 de pescari din România a accesat fonduri europene prin cele 22 de grupuri locale de acţiune (Fisheries Local Action Group - FLAG) finanţate prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020, iar conducerea Autorităţii de Management pentru programul european speră ca în exerciţiul financiar 2021-2027 măcar câteva zeci de pescari să-i urmeze exemplul.
Totuși, directorul adjunct al Autorităţii de Management, Gheorghe Văcaru, a declarat, pentru Agerpres, că gradul de contractare a finanţărilor europene în valoare de circa 40 de milioane de euro disponibile prin FLAG-urile din România este de peste 90%.
"La nivel naţional, pescarii efectiv nu au făcut aplicaţii, câteva comunităţi pescăreşti, o federaţie a pescarilor din Deltă au făcut investiţii de interes colectiv, nişte puncte de debarcare în general, pentru a-i ajuta în activitatea de zi cu zi. Motivele principale ale faptului că pescarii au apelat mai puţin la această formă de sprijin e insuficienta capacitate de cofinanţare şi informaţia. În viitoarea perioadă de programare, intensitatea sprijinului public este mult mai generoasă şi ne aşteptăm să existe un mai mare interes. (...) Dacă nici Delta Dunării nu e o zonă pescărească, înseamnă că în Europa nu există nicio zonă pescărească", a menţionat Văcaru.
Declarațiile au fost făcute la finalul săptămânii trecute, la conferinţa de închidere a proiectului "Plan de dezvoltare locală integrată a zonei pescăreşti" iniţiat de FLAG Delta Dunării şi cu ocazia Festivalului borşului lipovenesc, eveniment organizat de Primăria comunei Jurilovca şi finanţat cu 100.000 de euro prin FLAG Delta Dunării.
