Moto: "stă lângă munte, stă lângă pădure:/ un suflet strâmb (năprasnic) la porunci.../ şi nici nu pleacă, nici nu se întoarce:/ a fost plecat şi s-a întors de-atunci!" (Iolanda Cremene) !ave Marii săgetate de ave sar aşchii din coapse vestale de lemn ochi urcă pe sâni animale concave cu foame sălbatică până la semn! !nu-i gata nu-i gata s-aude afară s-aude lăuntric mai des mai arar şi piatra şi lemnul se-ntrec în ocară ce sculptor naiv dă cu dalta-n zadar! !mai tr ...

Da... nu eşti nici prea mic pentru a nu înţelege ce vreau să-ţi spun, însă nu eşti nici prea mare pentru a te face că ştii tot şi că nu-ţi mai trebuie nimic! Ai încercat o dată, pe Lacuri, la prăşit păpuşoi, să te smiorcăi şi să suspini cum că-i prea greu pentru tine să pricepi rostul muncii, dar ai văzut cât de repede te-am lămurit, da? Şi ai văzut ce fel de bine dirijai sapa prin plante şi nu mai tăiai mămăliga-n loc să tai volbura, da?... Da... ştiu că te- ...

Nimic mai sigur ca întâmplarea!... strigă şi scrie poetul pe ţărnă, pe zăpadă şi pe caiet, să se audă şi să se vadă până la tot ce stă în mişcare, până la tot ce umblă în şedere, să citească oricine şi să urle: nu regret, nu râd şi nu plâng, nu mă alină şi nici nu mă doare nici un punct de re/vedere, oricât ar fi de uriaş sau mărunt, de repede sau încet!   Nimic mai sigur ca întâmplarea!... strigă poetul muşcat de siguranţă şi de pietate...(?!) Apo ...

Ascultă aici! Îţi spun o singură dată...iar tu trebuie să asculţi şi să înţelegi pentru totdeauna! Nu bat clopotul şi toaca în zadar! Eşti atent? După cum te uiţi la mine, cred că eşti! Să te ferească Dumnezeu, dacă ţi-i gândul pe nu ştiu unde! De fapt, după ce am să-ţi spun despre ce-i vorba în viaţă şi în moarte, o să-mi dau seama dacă ţi-ai pus ochii şi urechile şi mintea şi sufletul la "bătaie"! Hai, eşti gata să primeşti? Pot să încep să-ţi dau? ...

Se îndepărtează, mamă,/ satul meu (cu tot cu tine)...! trenul parcă ocoleşte/ (ca un hoţ) bătrâna haltă...! înspre cer, icoana tatei,/ o înalţă...(oare cine?)... Încă aşteptaţi la Zimbru,/ încă "nu aţi fost odată!"...   Şi pe liniile vieţii/ aţi pus dor întotdeauna!... şi pe rănile oglinzii/ capătul răbdării este!... [defensivă şi tăcută/ stă (ca o grenadă) Luna...!]... Mai iertaţi-mi poezia!.../ încă nu sunteţi poveste!   Tata...să se îngrijească/ d ...

De la secunda naşterii şi până la secunda morţii, fără să (nu)-i ştim rostul şi fără să (nu)-i vedem capetele păguboase, repetăm întrebarea mereu: "ce (mai) faci?"...Desigur, de fiecare dată, invariabil, căutăm alt răspuns, deşi răspunsul primit e cel aşteptat, cel potrivit. Invariabil, de fiecare dată, alte păsări ne dor, ne ademenesc alte fire de iarbă, ne strigă sub linişte ori sub liniştire alte flori în/din copaci. Însă, mai ales, parcă totdeauna alte şi a ...

Vecina-mi cea de taină stă la parter şi poate/ vedea mereu ce mişcă prin faţă şi prin spate!.../ E genă militară, pândeşte mult şi lent,/ e naltă, gravă, lungă şi sublocotenent! Mă ţine în rezervă, aşa...la o adică,/ să-i onorez comanda încet şi fără frică:// târâş, culcat, la dreapta, la stânga, drept, uşor.../...(poeţii ştiu să rabde, nu mor pentru popor)! Mă uit la ea cum ţine la vrajă şi la curte.../ şi-mi zice că visează plămadă pentru turte,/ ...

Dacă nu-i dai bani, nu-l bate.../ cică trebuie plătit!... altfel, cică nu s-aude!.../ nu l-aşteaptă cel de Sus!... nu-i deschide pe degeaba,/ nu-l primeşte-n Judecare, nu l-întreabă de păcate:/ dac-a spus, dacă n-a spus,   dac-a dat cu duşmănie,/ cu smerenie, cu sârg... şi, dacă n-a dat, de unde/ să (se) facă Rai, să-i dea şi lui Parte într-această/ plictiseală cu verdeaţă, să trăiască mult şi bine,/ după ce-a murit, cândva?   Dacă-i dai, îl bate tare.../ zici ...

Monolog de Cal: "Aici, lângă regiunea Marilor Grajduri, când vremea era mai populară şi ţăranii fiilor noştri/voştri învăţau Mioriţa pe dinăuntru şi pe dinafară, ronţăiam zăbala pusă la timp, de mă găseau lupii şi Luna pe Arii din Opera Pâinii. Apoi, fără nici o milă, mi s-au furat potcoavele şi ochelarii...şi aram desculţ pe tarlaua falsei regine cu grădini suspendate, iar fiii ţăranilor noştri/voştri căutau aiurea-n neant potcoave de cai/putere şi cai/noroc ...

Noi nu ne ocupăm cu asta şi nici nu suntem şi nici nu dăm bir cu cealaltă... strigăm (şi noi) să se facă lumină, însă avem toţi ochii şi toate mâinile pe daltă!   Avem şi vreme, avem şi timp, şi nu ne plângem de osteneală sau ne/răbdare... strigăm (şi noi) să se facă întuneric, însă nu punem ochii şi mâinile pe lumânare!   Avem şi de băut, avem şi de mâncat, nu ne văităm de foame, de sete şi de sărăcie... strigăm (şi noi) să se facă ori să nu se ...