Vă prezentăm o parte dintre bogatele oferte ale revistei "Tecuciul literar-artistic" nr. 56 - redactor-şef, scriitoarea şi profesoara Eleonora Stamate.
În deschiderea revistei, ”Rugăciune”, poezia lui Eminescu, este foarte potrivită acestor vremuri de cumpănă. Urmează poemul ”În limba ta”, al poetului basarabean Grigore Vieru: ”În aceeaşi limbă/ Toată lumea plânge,/ În aceeaşi limbă/ Râde un pământ,/ Ci doar în limba ta/ Durerea poţi s-o mângâi, Iar bucuria/ S-o preschimbi în cânt.”
"Marile oraşe din Ardeal, Sibiu, Cluj, Oradea, etc., au devenit adevărate citadele europene, capitale economice şi culturale, câteva comune (Constanţa, Giurgiu, Deva) au fost transformate la nivel european. Cele cinci milioane de români, exilaţi din motive economice, sunt apreciaţi, căutaţi, au transformat în „rai” locurile unde au migrat, şi nu pentru că se mulţumesc cu salarii mai mici”, spune, în apărarea imaginii româneşti, scriitorul Dan Movileanu, în editorialul său din analiza sa ”După 30 de ani”.
Prof. Viorel Burlacu, în articolul ”C. D. Zeletin, în ipostaze tecucene”, îl evocă pe ”reputatul medic şi cărturar Constantin Dimoftache, cunoscut în lumea ştiinţifică şi culturală sub pseudonimul C. D. Zeletin”, stins din viaţă la 18 februarie, anul acesta. Ioan Dănilă îl evocă şi el pe marele dispărut, aducând şi fragmente din lirica lui Zeletin, precum "Mi-ar fi deajuns după viaţă moartea". Revista publică şi un interviu de Tănase Dănăilă cu C.D. Zeletin. Citez: "Oricât ai explica-o, poziţia afectivă - cum ar fi afecţiunea mea pentru Tecuci - rămâne cu un element inefabil în ea. Totuşi, apetenţa pentru ţinutul Tecuciului se explică prin faptul că majoritatea strămoşilor mei aici îşi află rădăcinile. Eu însumi m-am născut la Burdusaci, în nordul fostului judeţ Tecuci, sat străbătut de pârâul de la care mi-am luat numele: Zeletin".
Despre Vasile Andru, „un isihast itinerant”, şi despre opera sa scrie Adrian Dinu Rachieru. Doru Scărlătescu semnează articolul „Junimea, o magnifică zidire maioresciană!”, iar Petre Isachi publică materialul „Marin Sorescu şi criza comunicării sau vox clamantis in deserto”, scriitor care „s-a autoproiectat nu doar în Iona sau în Paracliser, ci şi în personajele sale istorice, din A treia ţeapă, Răceala, Vărul Shakespeare".
În articolul "Eternitatea ninge imaculat peste luna februarie”, Lucia Olaru Nenati evocă un spectacol de poezie cu poetul basarabean Grigore Vieru, cel născut într-un 14 februarie, acompaniat pe scenă de soţii Teodorovici. „Universitarul Ștefan Munteanu şi-a făcut intrarea în lumea academică (şi) printr-un demers doctoral filosofic de excepţie despre creaţia eminesciană, „Filosofia indiană şi creaţia lui Mihai Eminescu”, scrie Ion Fercu în „Coridorul eminescologic ştefanmuntenesc” (…) „am putea prefaţa, dacă ascultăm sugestia discursului ştefanmuntenesc, "O istorie a opiniilor detractorilor eminescieni”.
Petruş Andrei continuă seria de articole sub titlul „Hortensia Papadat-Bengescu - Arta analitică”.
Ştefan Andronache se dedică, într-un articol bogat ilustrat cu fotografii de epocă şi reproduceri de artă, pictorului naţional de sorginte tecuceană GheorghePătraşcu - un autoportret al său împodobind şi coperta prezentei ediţii a revistei, mai multe din pânzele sale ilustrând interiorul: „este nu numai cea mai proeminentă personalitate pe care a dat-o vreodată Tecuciul, ci şi unul din primii cinci pictori români de valoare, dacă nu cumva chiar unicul în ceea ce priveşte trăinicia şi originalitatea operei sale”.
In memoriam: Marilena Apostu îl omagiază cu mare emoţie pe poetul brăilean atât de legat de Galaţi, Rodian Drăgoi, la un an de la dispariţia sa pământească, poetul „cel lipsit de moarte s-a întors în lemnul de scorţişoară. Acum adună tăcerile prietenilor ce nu-l pot trezi. Poezia lui acum se odihneşte în căinţă când ploile se usucă pe mâini. "Din lună rup un cântec şi mă bucur/ că morţii îşi învaţă mormintele să zboare" (Rodian Drăgoi).
Proză lirică de Firiţă Carp. Şt. Andronache ne dezvăluie o scrisoare inedită a lui Costache Conachi despre… stupărit. Încă o expresie celebră „marca” Teodor Parapiru, Daniel Mazilu tratează despre „Esenţa comunismului”. Întru apărarea limbii române, de peste Prut, acad. Nicolae Dabija.
