Căpitanul Courson, detaşat la Escadrila franco-română de la Galaţi, îşi informa superiorii de pe Quay d´Orsay - sediul Ministerului Afacerilor Externe franceze, situat pe malul Senei, că la Galaţi, inamicul provocase un carnagiu în spitalul instalat în pensionul francez Notre Dame de Sion, spital al Crucii Roşii Române, afiliate celei franceze, scria istoricul Jean-Noël Grandhomme, în lucrarea sa "Le Général Berthelot et l´action de la France en Roumanie et en Russie meridionale (1916-1918)".
Iată amănunte emoţionante: "În vremea când bombardamentele aeriene anihilau cele mai populate și, în consecință, cele mai sărace cartiere, o serie de nenorociți care nu mai aveau pe lume nici adăpost, nici o bucată de pâine și-au găsit refugiu în casele lor". Istoricul preciza: "Dar nemții (s.n.) nu au respectat mult timp acest refugiu. La 11 octombrie 1917, spitalul, care găzduia atunci 250 de copii, 250 de pacienți (spaţiul fusese iniţial amenajat pentru numai 200 de paturi; în total, corpul medical francez a tratat la Galaţi, până la istovire şi chiar cu pierderea vieţii, nu mai puţin de 50.000 de pacienţi, militari, civili, români şi străini, inclusiv prizonieri de război - n.r.) și aproape 120 de angajați (surori medicale, asistente medicale și preoți), a fost lovit de 32 de obuze". Răniţi, distrugeri, teroare! În episodul următor, vom vedea ce şi cum.
Dar în cine naiba trăgeau bulgarii? (s.n.) Site-ul timelines.ws arată că, încă de pe 5 ianuarie ´917, portul Brăila era ocupat de trupele germane şi bulgare. Prezenţa militarilor bulgari în România, chiar şi în luptele de la Nămoloasa, este însă prea puţin urmărită de cercetători, cu excepţia momentului Turtucaia şi a unor mărunte menţiuni. Viceprimar al Brăilei în timpul ocupaţiei de către Puterile Centrale ale oraşului vecin, Nicolae Petrovici scria în jurnalul său (tipărit de Editura "Istros" a Muzeului Brăilei "Carol I", în volumul intitulat "Brăila sub Ocupaţiune - 23 Decembrie 1916 - 10 Noiembrie 1918") că, la începutul tirurilor (cu tunuri Krupp, de unde poate şi confuzia că ne-au bombardat nemţii, care foloseau împotriva Galaţiului avioane dinspre Brăila şi zeppeline; dar şi Carol I cumpărase înainte de război de la Krupp) de la Garvăn către oraş, bulgarii trăseseră cu tunurile... în germani, adică înspre oraşul Brăila, deşi acesta era sub ocupaţia Puterilor Centrale. Lipsă de dialog între aliaţii centrali, care se mai şi detestau? Căci brăilenii au fost nevoiţi să meargă frumuşel în delegaţie la Armata a 3-a bulgară de la Garvăn, pentru a cere încetarea focului împotriva germanilor, românilor şi bulgarilor din Brăila. Deci… bulgarii se bombardau singuri! Bun, nu dispuneau de informaţii, dar măcar ţinteau bine inamicii bulgari?
Ruşii apărau impecabil malul stâng al fluviului, între Brăila şi Chilia. Peste Dunăre, Dobrogea era apărată de Armata a 3-a bulgară, după cum nota Erich von Falkenhayn, comandant al Armatei a 9-a din Transilvania între septembrie 1916 - mai 1917 (victorios în bătăliile de la Sibiu şi Brașov, a intrat tot victorios în Bucureşti, însă alte lupte pierdute au dus la înlocuirea sa în fruntea armatei germane cu generalul August von Mackensen, victoriosul din campania în Bulgaria), în cartea sa "Campania Armatei a IX-a împotriva românilor şi ruşilor 1916-1917", tipărită... la Bucureşti, în ´37, la Socec & Co! Dar ce încercau să ţintească în realitate, cu imprecizia dictată de marea distanţă, tunurile bulgarilor aflate la vreo 12 km, dacă nu chiar clădirea Comandamentului trupelor ţariste, care făceau Galaţiul inexpugnabil, după cum recunoştea chiar un ofiţer german - aşa relata viceprimarul Petrovici, martor informat al evenimentelor.
Portret robot al vinovaţilor
Cunoscuţi pentru duritate în timpul luptelor de la Turtucaia şi pentru relele tratamente aplicate prizonierilor români (vezi amănunţitul jurnal al prizonierului George Topârceanu, eliberat doar prin intervenţiile lui Constantin Stere), armata bulgară pare suspectul perfect pentru crimă cu premeditare, prin bombardarea spitalului de la Notre Dame de Sion, deşi protejat prin tratatele internaţionale semnate şi de Puterile Centrale.
O ţintă foarte probabilă
Sunt sigur însă că bulgarii aveau ca ţintă principală Comenduirea rusă, instalată în Palatul Comisiei Europene a Dunării, evacuat la începutul conflagraţiei din România - actualul sediu al Bibliotecii "V. A. Urechia". Care a fost, se pare, ţintă şi pentru un uriaş zeppelin german, care trăgea primele lovituri ale războiului la Galaţi aruncând trei bombe pântecoase, în noaptea de 12 decembrie 1916, când au răsunat bubuituri groaznice. Însă gălăţenii, aflaţi sub straşnică cenzură militară, nu au avut voie să... audă. Au sărit însă din somn surorile medicale şi doctoriţele scoţience supranumite - după culoarea uniformelor - "Potârnichile cenuşii" (despre care a publicat un volum profesorul universitar gălăţean Constantin Ardeleanu; am găsit un volum pe aceeaşi temă publicat şi la Chişinău). Voluntarele, refugiate din Galaţi la începutul venirii valului de răniţi şi de refugiaţi, erau transmutate tocmai într-un spital din Reni, unde curând revoluţia bolşevică avea să aducă la conducere infirmierii roşii, în locul medicilor de acolo! Una dintre bombele uriaşe a făcut un crater la începutul Scării Moruzzi (aproape de Casa Corpului Didactic) și două pe strada Lascăr Catargiu, acum strada Gării. Fără victime şi stricăciuni. În martie 1917... murea pionierul german al aerului Ferdinand von Zeppelin...
Cărticica "Galaţiul nostru", scoasă în 1925, în editare proprie de institutorul gălăţean Dimitrie Faur, acuza tirul... "german" inuman de peste Dunăre. Un an mai târziu, directorul ziarului "Reacţiunea", George Munteanu, relua ideea în broșura sa monografică "Galațiul în timpul Marelui Răsboiu 1916-1918", din 1926. Eminentul medic Mihai Ştefănescu Galaţi, prezent în oraş în primele două zile ale luptelor cu numeroasa şi excelent înarmata (prin ajutor american) bandă de soldaţi ruşi bolşevizaţi, afla din zvonuri că focurile de armă ar fi provenit de la... năvălitori bulgari de peste Dunăre. Nu este exclus ca unele confuzii sau suprapunerea ideii Germaniei peste alianţa Puterilor Centrale să fie de vină. Şi azi cercetătorii citează, comod, fie din Faur, fie din Munteanu...
(Va urma)
Mai multe din Misiunea medicală franceză din „Marele Răsboi”
Foto galerie. 1. Tun Krupp folosit de bulgari în 1915 (Foto: bulgariaartillery.it). 2. Pensionul - spital "Notre Dame" de Galaţi (Foto: arhiva Bibliotecii "V. A. Urechia")
