Gheorghe Suciu: „Pământ, ape, cer”

Gheorghe Suciu: „Pământ, ape, cer”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În cea de-a şaptesprezecea expoziţie personală a sa, deschisă la Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”, pictorul Gheorghe Suciu a ţinut să prezinte tablouri reprezentând toate genurile cultivate de el în cei peste 35 de ani de activitate artistică: peisaje, naturi statice cu flori, compoziţii şi portrete.

Aşa se face că cele 65 de lucrări de pictură şi grafică expuse alcătuiesc un tot unitar tematic şi stilistic, ce conturează portretul unui mare îndrăgostit de natură şi de oameni, a unui pictor harnic, serios, cu o imaginaţie debordantă, pentru care arta constituie raţiunea însăşi a propriei existenţe terestre.

Ca şi în alte manifestări similare ale sale, predominante în actuala expoziţie sunt peisajele. Gheorghe Suciu este o natură poetică şi în contactul cu natura patriei el trăieşte la un înalt diapazon sentimentul frumosului.

Sufletul său vibrează înalt din toate coardele la abundenţa vegetaţiei, la freamătul bolţilor de frunze, la întinderile nesfârşite ale apelor contopite la orizont cu cerul, la deplasarea misterioasă a norilor, la albul floral al livezilor, la imensitatea lanurilor de floarea-soarelui sau la zâmbetul cald al magnoliilor.

Dintr-o realitate peisagistică încântătoare el reţine imagini semnificative, pline de fior poetic, pe care ochiul le receptează cu bucurie şi le păstrează pentru mult timp pe ecranul retinei („Înserare calmă”, „Au înnebunit salcâmii”, „Dansul norilor”, „Pământ, ape, cer”, „Fuga apelor”, „Bărci la mal”, „Apus pe marele fluviu” etc.).

Fiind un temperament care iubeşte viaţa, Gheorghe Suciu preferă să picteze natura în anotimpurile de primăvară şi vară, când vegetalul este în plenitudinea forţelor sale, când se simte pulsul năvalnic al sevelor, sau să surprindă aspecte autumnale, cu roade în al căror miez şi zâmbet se oglindeşte însuşi soarele zilelor estivale.

Ca fiu adoptat de Galaţi, oraş în care a slujit învăţământul gimnazial în mai multe şcoli, artistul nu a încetat niciodată să picteze plaiurile dunărene şi lor le-a dedicat în această expoziţie tablouri ca „Faleza după ploaie”, „Gara fluvială în soare”, „Nocturnă”, „Dunărea revărsată”, „Pescuit nocturn”, „Faleza în zori”, „Lăcaş de închinare”, „Vechea poartă” ş. a..

Sunt lucrări în care el manifestă interes pentru redarea culorii locale, pentru punerea în evidenţă a frumosului şi pitorescului peisajului urban şi acvatic de aici.

Florile, multe populând şi de această dată simezele galeriilor, sunt proaspete, exprimă vitalitate, candoare, delicateţe, încât, contemplându-le, te simţi parcă prin grădinile lirice ale poetului Dimitrie Anghel.

Magnoliile, macii, floarea-soarelui, liliacul, iasomia, trandafirii, garoafele sunt pictate fie în buchete, fie aşezate în diferite recipiente, fie în fire singuratice. Culorile sunt strălucitoare, le lipseşte doar parfumul, pe care, pe undeva, intuitiv, îl simţi şi-l laşi să-ţi umple plămânii.

Compoziţiile cu figuri umane şi portretele sunt construite cu rigoare şi pătrundere a psihologiei personajelor. Linia desenului este concisă, clară, precisă, iar culoarea vine să întregească chipul unor fiinţe dragi artistului, unele aflate chiar în imediata sa proximitate („Afectivitate”, „Aşteptare”, „Iscoditorul”, „Cumătrul”, „Gând senin”, „Confidentul”).

Însoţită la vernisaj (16 august) şi de lansarea celor două volume de poezie editate recent de Gheorghe Suciu („Surâs amar” şi „Jurnalul unui berbec însingurat”), expoziţia sa de la galeriile „Nicolae Mantu”, intitulată „Pământ, ape, cer” este o manifestare consistentă, de ţinută, care merită să fie vizionată şi apreciată aşa cum se cuvine.

Citit 4618 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.