Asul din mânecă - „Obiecte de inventar”, cartea lui Corneliu Antoniu

Asul din mânecă - „Obiecte de inventar”, cartea lui Corneliu Antoniu
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Preşedintele Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România, Corneliu Antoniu, şi-a lansat, joi, la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, mini-antologia intitulată „Obiecte de inventar”, cu alte cuvinte volumul al patrulea din colecţia „cArtESENŢE”. Florina Zaharia şi Sergiu Dumitrescu au făcut o retrospectivă a primei serii de „cArtESENŢE”, amintind autorii şi volumele publicate până acum: Tudor Cristian Roşca – „Nişte versuri”, Iulian Grigoriu – „Daniel în groapa cu lei” şi Stela Iorga – „Scrum de aripi”.

Cei prezenţi au vizionat şi un excelent scurt-metraj  realizat de Eugen Ungureanu cu imagini de la cele trei lansări precedente. Sergiu Dumitrescu a vorbit despre „Careul de aşi ai poeziei gălăţene”, alcătuit din cei patru şi a promis că în 2012 seria a doua de „cArtESENŢE” va cuprinde un număr mai mare de poeţi din Galaţi, dar şi din ţară. Şi a mai făcut o promisiune directorul Centrului Cultural: aceea că se va implica personal în realizarea uneia dintre instalaţiile ce însoţesc cărţile-esenţă.

Vorbind despre autor şi despre volumul lansat, criticul Adi Secară a spus: „Poetul ne poate convinge că sufletele zboară – rude apropiate ale îngerilor. Corneliu Antoniu ne deschide drum. Despre acest drum al zăpezii care fuge în noi este această carte”. Autorul a mărturisit: „Titlul şi ideea cărţii au venit de la faptul că noi, de când ne naştem devenim, volens nolens, obiecte de inventar. Noi suntem aşezaţi acolo, în inventarul cuiva. Importantă este conştiinţa că obiectul care devenim poate fi unul vorbitor, sau scris, sau zburător şi aşa mai departe. Pentru a depăşi această condiţie şi a deveni un obiect zburător, munca noastră, pe care trebuie să o parcurgem, ţine de destin,  de capacitatea noastră de a nu-l înşela pe cel care a hotărât să ne transforme în obiecte de inventar”.  La final, autorul s-a autointitulat „Asul din mânecă”, în cadrul acelui careu de aşi ai poeziei despre care vorbea directorul Sergiu Dumitrescu.

Citit 8954 ori Ultima modificare Miercuri, 21 Decembrie 2011 00:12

2 comentarii

  • postat de Amanta directorului
    Luni, 26 Decembrie 2011 22:52
    Preşedintele Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România, Corneliu Antoniu, şi-a lansat, joi, la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, mini-antologia intitulată „Obiecte de inventar”, cu alte cuvinte volumul al patrulea din colecţia „cArtESENŢE”.
    Dunarea de Jos este centrul cui vor ei, dar nu al culturii... apoi, daca se numea "Oua de zahar", inculta semnatara de articol comunist cum scria: "cu alte cuvinte volumul al cincilea"?? pentru ca a avut titlul "Obiecte de inventar", devine sinonim numarului patru din porcariile alea numite mini-antologii? Dar o mega-antologie cum este? Cine alege pe cei care publica? Florina Zaharia, irlandeza, sau colectivul de slugi? Dupa ce criterii sint selectati? Functii si pozitii? Dupa agresivitate si potential agresiv?
    Florina Zaharia şi Sergiu Dumitrescu au făcut o retrospectivă a primei serii de „cArtESENŢE”.
    De ce este nevoie de doi la o astfel de retrospectivă? şi de ce este nevoie de o retrospectivă cînd ai numai 4 cărţi (de fapt, 3, cu aceasta 4!)... Daca aveau 400, mai spuneam... dar dupa 3, sa faci retrospectiva cand o lansezi pe a 4-a?
    Sergiu Dumitrescu a vorbit despre „Careul de aşi ai poeziei gălăţene”, alcătuit din cei patru şi a promis că în 2012 seria a doua de „cArtESENŢE” va cuprinde un număr mai mare de poeţi din Galaţi, dar şi din ţară. Şi a mai făcut o promisiune directorul Centrului Cultural: aceea că se va implica personal în realizarea uneia dintre instalaţiile ce însoţesc cărţile-esenţă.
    Un lucru admirabil pentru acel Sergiu, desigur, este ca vorbeste... ciudat este ca vorbeste despre cei patru ca fiind un careu de asi... daca erau dame, sau valeti? se pricepe asa bine la poker? ce stie el despre poezie? de ce sunt cei patru asi? de ce nu sunt doar valeti? putem vorbi despre poezie franceza, italiana, spaniola, rusa, engleza? unii spun ca da, dar sa vorbim despre una galateana este mai mult decat ciudat, gresit, absurd. Si de ce este nevoie de cei din afara? indivizi cu pretentii de poeti sunt in acest oras, cu zecile... daca se vrea poezie galateana, si Florina Zaharia, irlandeza, se crede cunoscatoare, facatoare, manager, organizator etc., de ce simte nevoia sa umileasca: publica numai pe cine vrea ea, aduce prieteni din afara... ce crede ca rezolva? ce obtine? ce satisfactii si reusite are ea?
    se va implica personal în realizarea uneia dintre instalaţiile ce însoţesc cărţile-esenţă.
    Cum adica? se poate implica si impersonal? poate delega, implica pe altcineva? ce sens are fraza? cartile alea au si instalatii? esentele au nevoie de instalatii? si daca nu se implica directorul politruc si inutil, ce? nu mai au valoare cartile? nu se poate fara el? fara declaratii imbecile? chiar este nevoie in poezie de asemenea sinistri tampiti?
    0
    0
    Raportează
  • postat de livia
    Miercuri, 21 Decembrie 2011 06:27
    Felicitari!
    Armonie si-mpliri frumoase!
    Sa fiti uniti!
    Pe cand o antologie de TEATRU sau de PROZA SCURTA???
    La Multi Ani, U.S. R. Galati!
    0
    0
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.