* Romancierul le-a vorbit bucureştenilor despre lansarea frumoasă de la "Urechia" a ultimului său roman, lansare care a adus Galaţiul cu un pas înaintea capitalei
Ştiaţi că „limba de lemn” este studiată în mari universităţi occidentale, la Sorbona de pildă? Am aflat de la poeta Aura Christi, care şi-a lansat la Galaţi un volum de versuri tradus în limba italiană. Aura Christi este redactor-şef al revistei „Contemporanul. Ideea Europeană”, dar şi prietena bibliotecii noastre. De ce s-a înghesuit mai mult decât de obicei gălăţeanul la ultima ediţie a Salonului literar Axis Libri al Bibliotecii „V. A. Urechia”? Pentru că romancierul Nicolae Breban îşi lansa, în premieră absolută, romanul „Jocul şi fuga”, cu o zi înainte chiar de lansarea din capitală, programată la Hanul lui Manuc. Întâietate a avut de data aceasta "Hanul lui Zanfir" (n. r. - Biblioteca gălăţeană), iar evenimentul a fost moderat de scriitorul Theodor Parapiru, cu recenzii făcute de criticul A. G. Secară şi de bibliotecari. Scriitorul a fost din nou prezent, declarânu-se surprins de căldura şi prezenţa masivă a publicului de aici, marele Breban, un scriitor solid, clasic, cel mai prolific autor român actual, membru al Academiei. La Bucureşti, spune managerul bibliotecii noastre, romancierul a evocat frumoasa atmosferă de la noi. "La Galaţi se lucrează ca la Paris. Surpriza absolută au fost cei câţiva comentatori şi prieteni care au citit o carte extrem de densă şi aridă, "Jocul şi fuga". Mă simt puţin vinovat în faţa lor: au fost nevoiţi să citească un amplu roman [de 700 pagini!] într-un termen draconic".
Ne-ar trebui multe pagini doar pentru titlurile cărţilor celui care debuta ´65! Revoltat şi azi, Breban a povestit, la Galaţi, cum a fost exmatriculat în ´51 din liceul din Lugoj, datorită originii sociale şi pentru că, „duşman de clasă” fiind, citea Freud. Debutul editorial l-a avut direct cu un roman, „Francisca”, colegii de generaţie fiind pe atunci încă la nuvele. Romanul a fost distins cu Premiul Academiei.
În ´71, filmul „Printre colinele verzi”, regizat de Breban, autor al scenariului după cartea sa „Animale bolnave”, este marginalizat de autorităţi, însă inclus în selecţia oficială la Cannes. Atunci, scriitorul a protestat în presa străină împotriva „Tezelor din iulie”, maoiste, impuse de Ceauşescu, dându-şi demisia din funcţia de redactor-şef la „România literară”. Tradus încă din anii comunismului, deşi marginalizat (îl tipărea chiar Editura Flammarion, Paris), publica, în anul cutremurului „Bunavestire” (chiar şi titlul fiind prohibit de marxişti), un „roman excepţional”, după aprecierea criticului Nicolae Manolescu. Dar noua carte, „Jocul şi fuga”, ar putea de asemenea, jena: „Cum va cădea cartea mea?” acum, că se adoptă „în termeni comunişti” o lege care pedepseşte menţiuni legionare, astfel de trimiteri fiind cuprinse în roman, se întreba autorul.
Martorul obsedantului deceniu, încă obsedat
Cel care a întrebat o sală de 1.000 de oameni, nedumerindu-i: „Sunteţi liberi?”, a prezentat la Galaţi şi romanul „Singura cale”, la a treia ediţie, parte dintr-o trilogie uriaşă, de 2.000 de pagini. Cu „Singura cale” fiind „printre primii care scriu despre «obsedantul deceniu» în deplină libertate” - perioada stalinistă, cu elemente autobiografice, încă obsedat de dezvăluirea trecutului cumplit, trăit. La 14 ani şi-a dorit să scrie roman şi nu „se lasă”, iată, nici la 80! „Singura mea scuză: sunt nebun!” Pentru că trăim într-o nouă formă de imperiu, „Imperiul tehnic”, care i-a cucerit, alcătuind şi ei un fel de „generaţie pierdută”.
Cine uită istoria, rămâne şi fără geografie
A fost lansată tot acum şi „La sfera del fredo - Dall'inferno, con amore” (Editura Rediviva din Italia, scoasă cu sprijinul ICR), cartea de poezie, eseu şi proză a basarabencei de mult bucureşteană Aura Christi. "Pentru mine, Biblioteca Judeţeană "V. A. Urechia" din Galaţi e o instituţie naţională de vârf, un model european care trebuie promovat. La Galaţi nu e nevoie să repet că suntem obligaţi să ne respectăm şi să ne onorăm valorile naţionale. Respectul faţă de valoare a fost transformat de Zanfir Ilie în stil, ca să nu spun în necesitate", a declarat poeta.
A ajuns greu de la Chişinău (i-a luat vreo trei ore să treacă graniţa încă prezentă) cunoscutul scriitor umorist Efim Tarlapan, care şi-a lansat cartea „În imperiul unei fraze”: „unicat în literatura română”, fiind prima antologie cronologică, de la Cantemir la contemporanul Vasilcău (până acum au fost doar tematice), de aforisme româneşti (sunt şi vreo 20 de autori basarabeni cuprinşi). Un singur exemplu, cugetat chiar de Tarlapan: „Cine îşi uită istoria, rămâne şi fără geografie!"
