La cea mai recentă ediţie a Salonului Axis Libri de la Biblioteca „V. A. Urechia”, practic, pentru câteva ceasuri, s-a mutat o parte din Iaşiul literar la noi. În Sala „Eminescu” a Bibliotecii a păşit poetul Cassian Maria Spiridon, cu volumul său cenzurat: „Pornind de la zero”. Scriitorul-revoluţionar, „organizator şi participant la mişcarea revoluţionară conspirativă de la Iaşi, din 14 decembrie 1989”, este şi preşedinte al filialei ieşene a Uniunii Scriitorilor din România (USR), cel care a fondat şi conduce Editura „Timpul”, este redactor-şef al venerabilei reviste de mare ţinută „Convorbiri literare”.
Lume bună, de la Iaşi şi nu numai
Alături i-a fost scriitorul român care a penetrat cel mai mult spaţiul oriental, Marius Chelaru, critic literar, promotor cultural, poet, eseist şi prozator, editor şi mai ales traducător, care a tradus din peste 60 de mari poeţi din India şi Pakistan, Iordania, Iran, Siria, Maroc, Tunisia, Arabia Saudită, Liban, Palestina, Mongolia, Coreea, Taiwan, dar şi din Belgia, Spania, Irlanda, Albania şi de pe alte meleaguri. Acum cu volumul său „Prin „Transcaucazia”, din Yerevan în Nagorno Karabakh”, vorbindu-ne despre paradoxuri, cum ar fi cel al copiilor care merg la şcoli în zone de permanent conflict militar. Mai mult decât note de călătorie, scrise pe vechiul Drum al mătăsii. Poetul Mircea Platon, şi-a lansat acum, la noi, volumul de versuri „Cartea străduţelor subtile”, din care ne-a citit spre edificare. De asemenea, a fost prezentă scriitoarea Livia Ciupercă, ziarist, istoric literar ieşean născut în judeţul Galaţi, la Bereşti, care ne-a făcut surpriza unui volum ca o declaraţie de dragoste adresată fluviului şi Galaţiului, cândva „Veneţie a Mării Negre”: cartea „Darurile Dunării”, care adună, cu migală preţioasă, citate calde la adresa gălăţenilor, de la Carmen Sylva, la Iorga, sau importanţi contemporani. „O carte generoasă” , după cum o definea moderatorul Salonului, profesorul şi scriitorul Theodor Parapiru. Am găsit, iată, o „Istorie de patima Galaţilor, leat 1797, noiembrie 29”: „Mare jale şi cu plâns/ De oraşul ce s´au stins,/ Să plângem cu amărâre/ De-a Galaţilor peire!” „Schelă mare şi vestită/ Astăzi este pârjolită!” Mde, e cam „pârjolită” şi azi. A fost şi un scurt recital poetic al poetei ieşence Corina Matei Gherman şi epigramiştii gălăţeni şi-au făcut, ca de obicei, la sfârşit, datoria.
Tratat despre cenzura bătrână
Vizita a fost onorată, mai puţin obişnuit, de preşedintele Consiliului Judeţului, entitate care bugetează Biblioteca, dr. Nicolae Dobrovici Bacalbaşa fiind membru al filialei Iaşi a USR. Mai ales că era vorba şi de lansarea cărţii speciale a lui C. M. Spiridon, scrisă în două limbi: varianta iniţială a poeziilor scrise înainte de căderea dictaturii, alături de varianta măcelărită de cenzură pe criterii politice sau fără nicio noimă. Temă care îl „aprinde” des pe prezident, acesta propunând studiul în şcoli a unor astfel de dovezi de tortură literară. Fratele geamăn al preşedintelui CJ, scriitorul Gheorghe Bacalbaşa, de asemenea medic, a făcut o scurtă relatare despre amintirea unei seri petrecute demult cu Dominic Stanca şi Ştefan Augustin Doinaş. O sală plină, o seară plină!
