Monografii gălăţene. Independența

Monografii gălăţene. Independența
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Deși cu origini istorice vechi, satul (comuna) Independența își trage numele după Războiul de Independență din 1877: potrivit paginii „date monografice” a localității, „Despre cum a luat fiinţă Independenţa” ne-a relatat Virgil Chicioroagă, învăţător la Şcoala Nr. 1, în anul 1969. Acesta ne spune că: ”pe malul stâng al Siretului, mai jos de gura Buzăului s-au aşezat câteva familii de păstori. Locul ce l-au ales atunci era foarte potrivit: păşuni întinse şi apă la câţiva zeci de stânjeni. În urma războiului de neatârnare, ţara a devenit liberă şi independentă. Costin Dumitru, un fruntaş al satului, s-a sfătuit cu unii cu alţii şi, însoţit de Bârsan s-au dus la Bucureşti, că actul de botez trebuia semnat de Vodă. S-a dus cu trinu’ şi după trei zile sosea cu pergamentul semnat şi astfel cele trei aşezări: Măxineni, Peneu şi Braina unite într-un tot unitar s-au numit Independenţa”…

„După Războiul de Independenţă, prin împroprietărirea din anul 1879 a 180 de însurăţei din judeţul Covurlui pe moşia satului Măxineni, a luat naştere noua comună Independenţa. La aceştia se adaugă prin aprobarea guvernului de atunci, aşezarea unui număr de 114 locuitori din satul Măxineni şi 111 din satul Peneu, «cărora li s-au înecat casele» şi s-au strămutat lângă noua comună.”

Localitatea are origini mult mai vechi. Potrivit aceleiași surse, „În perimetrul actualei vetre au existat satele Mogeşti – atestat în 1546 aprilie; Scripiţeni – atestat documentar 1623 mai 9; Lupeni – sec. XVI.

Aceeași sursă monografică specifică: „În timpul Primului Război Mondial, comuna Independenţa a luat parte la operaţiunile militare, un număr de 171 fii ai satului căzând la datorie. În amintirea lor a fost ridicat un monument în anul 1926, operă ce aparţine sculptorului I. Renieris... Ultima jertfă dată de către fiii satului a fost cea din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În amintirea celor 87 eroi, s-a ridicat, în anul 1999, un monument, creaţia preotului aviator Toma Popescu, care este amplasat – de asemenea – în faţa Căminului Cultural.”

 

Citit 1149 ori Ultima modificare Duminică, 30 Iulie 2023 19:06

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.