Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Lucrare de Control la Fântâna în Flăcări
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 24 Februarie 2021
În fiecare seară, fără preget, ea se duce la marginea oraşului pentru mărturisire şi pentru dragoste cu Luna! Din numele tatălui nu curge nici o apă! Din numele fiului nu latră nici un câine! Din numele sfântului duh nu cade nici o stea! La fiecare fereastră, lumea se face de…
Nimic mai Singur şi mai Trist (I)
Scris de Ion Zimbru Marți, 23 Februarie 2021
Nimic mai singur şi mai trist ca o fântână goală şi părăsită. Nici vrăbii, nici apă, nici urmă de lună şi de stele în luciul odinioară adânc şi ademenitor. Din ce în ce mai înclinat şi mai mâncat de putreziciune, stâlpul care sprijină cumpăna îşi trăieşte şi-şi numără ultimele clipe…
Cealaltă Maria
Scris de Ion Zimbru Luni, 22 Februarie 2021
Mă duc la o şcoală. Caut o învăţătoare. O găsesc. Seamănă cu domnişoara Ruth, un personaj straniu şi răscolitor, cu vioară, din opera lui Laurenţiu Fulga. Îi dăruiesc trei cărţi. Printre şcolari, mă face să cred că-i elevă. Îmi umplu memoria cu vremurile de odinioară, când eram în clasa a…
Piatra, Mama şi Tata
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 20 Februarie 2021
De atâta frecuş, în loc să se subţieze, pielea de pe tălpi se îngroaşă, se întăreşte, se face ca pingelele de la pantofii lui tata, pantofi pe care i-a purtat de vreo trei-patru ori în toată viaţa! Cică să-i aibă de buni, de sărbătoare, de ocazii rare, de mofturi, de…
Strivit de propria-i greutate
Scris de Ion Zimbru Vineri, 19 Februarie 2021
A fost odată un sărac mare. Mare tare. Nici un sărac (dintre toţi săracii lumii) nu mai era ca el. Desigur, se înţelege bine, lumea acestui sărac era foarte mică. Mică tare. Nici o lume (dintre toate lumile lumii) nu mai era ca ea. Această lume, unde a fost odată…
Balada Moldovei fără de Sfârşit
Scris de Ion Zimbru Joi, 18 Februarie 2021
Care mai de care semidoct se străduieşte – din toate răsputerile şi încheieturile neamului său prost – să dea Moldova drept exemplu negativ la toate capitolele existenţei unuia dintre cele mai frumoase Plaiuri din Lume! Care mai de care ameţit şi afumat al contemporaneităţii pune Moldova la coada cozii Naţionale…
E/MISIUNE în DIRECT
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 17 Februarie 2021
Până la El, până Acolo - până la Început, adicătelea - nu-i chiar aşa de departe! Chiar se vede tocmai de Aici! Şi se vede foarte bine! Se vede în toate mişcările şi în toate plimbările şi în toate amănuntele sale! I se aud şi i se văd lacrămile! I…
Catharsis pe strada Uitării
Scris de Ion Zimbru Marți, 16 Februarie 2021
Din când în când, cam de câteva ori într-o viaţă lungă sau scurtă sau bună sau rea sau grea sau uşoară sau seacă sau plină sau... mi se întâmplă să întâlnesc, să mă întâlnească şi să mă minuneze câte o Alcătuire Perfectă, adică o Femeie fără nici măcar un cusur!…
AMĂNUNTE
Scris de Ion Zimbru Luni, 15 Februarie 2021
Când făptura superbolă/ halucinantă a ieşit, ieri, din magazinul doamnei Maria de pe strada Uitării, n-am rezistat tentaţiei de a mă uita după ea! De a mă uita lung, năucit, convins de Adevărul rostit de poetul Ioanid Romanescu: "dacă există un dumnezeu, nu poate fi decât femeie"! Sigur că da!…
Bătrânul şi Coasa
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 13 Februarie 2021
Coseşte pelin după gardul din fundul grădinii! Fiindcă a naibii de mare a mai crescut buruiana asta amară! Şi doar a mai fost cosită o dată! Mi se pare că aşa spune cântecul: pelinul, cu cât îl tai de mai multe ori, cu atât creşte mai Înalt şi mai Amar!…
Omul... şi Măcelul din Pădure
Scris de Ion Zimbru Vineri, 12 Februarie 2021
Demult, pe vremea celor Şapte ani de Acasă... o rog pe Mama să mă lase să mă duc (şi eu) ca hăitaş/hăituitor la o vânătoare de lupi! Nici acum nu realizez de ce m-a lăsat, însă, la plecare spre Pădurea Statului, îmi zice clar: "O să-ţi pară rău! Toată viaţa…
Răstălmăciri… de Toamnă
Scris de Ion Zimbru Joi, 11 Februarie 2021
1. În fiecare zi (îmi) aniversez Singurătatea şi scriu pe o Tăbliţă de Lut! I-am uitat data Naşterii, dar nu pot să plâng văzând-o cum trece peste morminte! Copacii înfloresc instantaneu... şi toată Lumea cere Iertare! Şi glasul: „Mergi sănătoasă, Mamă!”... Deodată, sicriul mi se pare ca fiind un Vehicul…
Nenea Cineva şi Bădia Victor Cilincă
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 10 Februarie 2021
Uite-aşa: de parcă ar săvârşi o rugăciune, un Cineva mă împinge în prăpastie, să mă satur de cerut îndurare şi să nu mai pot uita (vreodată) că lacrima-i singurul cuvânt care (se) plânge!... Şi uite-aşa: dacă zborul este un motiv clar de infatuare pentru aer, dacă „alt/felul” de a vrea…
Amanta cu Ochi Mari şi Amari
Scris de Ion Zimbru Marți, 09 Februarie 2021
Eşti obsedantă. Căpietoare. Hipnotică. Incredibilă. Eşti o amantă unică. Printre celelalte, numai tu ştii şi poţi răspunde la întrebările şi la mofturile unui pelerin printre ruine de stele, printre scheletele unor visuri întrerupte, printre rămăşiţele unor iubiri care, cum se mai spune, au reuşit fără loc. Şi numai tu poţi…
Lauri, coclauri...şi numai Poezie (VI)
Scris de Ion Zimbru Luni, 08 Februarie 2021
Da! Clipa Mamei şi Clipa Tatei! Într-o clipă! Amândouă! Dinspre actorul Vasile Dănilă se aude până dincolo de Taină: "Mama şi-a vopsit părul cu zăpadă.../ şi ninge la Zimbru acelaşi colind.../ şi parcă aşteaptă un fel de rocadă/ în jocul de-a anii cu marele Când!// Lacrimile mamei sunt opere de…
Lauri, coclauri...şi numai Poezie (V)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 06 Februarie 2021
Bojdeuca-i gata. Amfiteatru-i gata de când ultima mişcare arhi/tectonică a umblat la geografie. Râpa-i la locul ei, tot de atunci. Firul de apă susură şi se duce să se usuce mai încolo. Dar curge. Încă mai ştie şi mai vrea şi mai poate curge. Aici, încă mai merge "panta rhei".…
Lauri, coclauri...şi numai Poezie (IV)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 05 Februarie 2021
După desimea şi duritatea întunericului, sunt patru ceasuri după mijlocul nopţii. Încep. Sap. La lumină de Cloşcă. De car Mare şi de car Mic. Încep cu tragere de inimă şi cu hârleţul. Că nu-i aşa tare costişa de din vale de bădia Fluture. Sap vertical. Cam trei metri. Asta-i faţa…
Lauri, coclauri...şi numai Poezie (III)
Scris de Ion Zimbru Joi, 04 Februarie 2021
Am timp berechet. Am timp să-mi pun şi-n cap. A avut grijă bătrânul Gheorghe să-mi lase timp cu duiumul. Aşa, să nu mă grăbesc, să nu fac nimic în fugă. Să nu trăiesc în fugă. Să nu dorm în fugă. Să nu plâng în fugă. Să nu mor în fugă.…
Lauri, coclauri...şi numai Poezie (II)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 03 Februarie 2021
Mai mare dragul să stau în uşa/faţa bordeiului şi să ascult recitaluri lungi de Poezie în zile şi nopţi nemaipomenite de pe timpuri şi vremuri antice! Regaluri cu poeţi vii, din poeţi vii şi din poeţi morţi! Cu actori profesionişti şi amatori! Şi cu ascultători sătuli de prezentul material ticălos!…
Lauri, Coclauri...şi numai Poezie (I)
Scris de Ion Zimbru Marți, 02 Februarie 2021
Îşi face bordei în coasta lui moş Ghiţă Fluture şi a ţaţei Niculina. Coasta de din vale de gardul lor, nu coasta lor anatomică, desigur. Nu s-a zbătut să obţină aprobare pentru a-şi ridica palatul subpământean. Că doar n-o să vină edilul rural să-i dărâme cuibarul subteran. Şi, chiar dacă…
Amintiţi-vă! (XI)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 30 Ianuarie 2021
Da, nu şuguiesc! Mă apropii (sunt apropiat) de cimitir! De-acum, cred că e simplu! Mai am oleacă, doar oleacă...şi-o văd pe mama, şi-l văd pe tata! Şi chiar mă bucur şi încerc un fel de satisfacţie egoistă că-s primul care-şi vede părinţii morţi...aşa, în mod para/normal, în mod bizar, în…
Amintiţi-vă! (X)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 29 Ianuarie 2021
Da. Cătunul rămâne în urmă. Parcă mai singur ca niciodată. Îi pare rău că plec. Se vede în ochii lui. În ochii lui de Zimbru. Că aşa-i zice pe cea mai frumoasă hartă din Sudul Moldovei de Nord. Cătunul Zimbru. Locul unde au trecut în Trecuturi şi-n Viitoruri cele mai…
Amintiţi-vă! (IX)
Scris de Ion Zimbru Joi, 28 Ianuarie 2021
Uite...chiar în noaptea asta, chiar acum şi chiar în clipa asta, părinţii mei îmi vin în vis. Şi visez mult, nu glumă. Şi chiar îmi spun că au citit ziarul cu părerile mele despre ei şi despre ai unor dumneavoastră. Şi chiar încep să-mi facă unele precizări în legătură cu…
Amintiţi-vă! (VIII)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 27 Ianuarie 2021
Şi uite-aşa vorovea şi încheia poetul cel anonim şi sărac: "Vine timpul şi răstimpul să-mi aducă întrebare:/ Viaţa este o greşeală? Moartea este o erată?.../ Mi-este cald de-atâta viscol (straşnic hoţ de respirare!).../ Trece iarna peste mine, cu şenile de zăpadă!"//...Nu? Da...şi peste părinţii mei şi ai unor dumneavoastră a…
