Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
O SCRISOARE... DESCHISĂ
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 03 Martie 2021
Dragă (şi nestemată) Marie de la Jandarmerie, mă grăbesc să te felicit pentru că ai ajuns! Că eşti ajunsă, adică! Ştiu cât de mult ai visat şi ai râvnit şi ai muncit şi ai plâns pe drumul plin cu gropi şi cu bariere şi cu asperităţi şi cu alte pericole…
Capătul Celuilalt Celălalt
Scris de Ion Zimbru Marți, 02 Martie 2021
În fiecare zi, fără merinde şi veşminte preţioase, merge la capătul celălalt. Stă exact pe marginea lui... şi priveşte în Sine. Nu poartă bijuterii scumpe, dar sunt distincte şi încărcate cu povara sentimentelor viitoare. Poară greieri în păr şi aminteşte frumuseţea clasică elină. Cu fruntea rezemată de genunchi, seamănă cu…
Ca şi cum Nu s-ar fi întâmplat Nimic
Scris de Ion Zimbru Luni, 01 Martie 2021
Faceţi linişte în tranşee! Vă ordon, faceţi linişte în tranşee! - tună comandantul ciuruit de gloanţe rătăcite, obligat de cuvântul/ ordinul altor şi altor mulţi distinşi comandanţi. Nu vă jucaţi cu duşmanii! Voi sunteţi duşmanii lor! - abia mai răsuflă acelaşi comandant în cădere liberă, sătul de frică, plictisit/ scârbit…
Dar eu nu pot să te iubesc! (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 27 Februarie 2021
Domnule, în ziarul de ieri nu am reuşit să smulg nici o glasnică din muţenia ta ne/fecundă! Hai, te rog, pronunţă-te măcar pentru azi, că nu se ştie dac-om mai fi-n cel de mâine! Tu poţi fi sigur că ajungi? Nici eu, cât sunt de veşnică, nu ştiu dacă mai…
Dar eu nu pot să te iubesc! (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 26 Februarie 2021
De ce mă urmăreşti, domnule? Ţi-am făcut vrun rău? Vrei să-mi faci vrun bine? Ce ai de gând? Sunt în stare să te înfrunt, dar spune-mi care-i scopul dumneata! Vrei să-ţi spun că eşti caraghios? Te ţii toată ziulica şi toată nopticica de coada mea, însă nu zici nimic! Cum…
Lucrare de Control în Numele Poeziei
Scris de Ion Zimbru Joi, 25 Februarie 2021
1. PrefaţăFocul meu arde numai lemne aduse de tine, iar inima mea se îneacă numai cu sângele tău! Şi pot spune că flăcările lui sunt gata să moară de frig, iar despre Numele Poeziei pot spune că-l bate frumos Dumnezeu!Astăzi trebuie să vină stolul acela de fluturi cu arcadele sparte,…
Lucrare de Control la Fântâna în Flăcări
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 24 Februarie 2021
În fiecare seară, fără preget, ea se duce la marginea oraşului pentru mărturisire şi pentru dragoste cu Luna! Din numele tatălui nu curge nici o apă! Din numele fiului nu latră nici un câine! Din numele sfântului duh nu cade nici o stea! La fiecare fereastră, lumea se face de…
Nimic mai Singur şi mai Trist (I)
Scris de Ion Zimbru Marți, 23 Februarie 2021
Nimic mai singur şi mai trist ca o fântână goală şi părăsită. Nici vrăbii, nici apă, nici urmă de lună şi de stele în luciul odinioară adânc şi ademenitor. Din ce în ce mai înclinat şi mai mâncat de putreziciune, stâlpul care sprijină cumpăna îşi trăieşte şi-şi numără ultimele clipe…
Cealaltă Maria
Scris de Ion Zimbru Luni, 22 Februarie 2021
Mă duc la o şcoală. Caut o învăţătoare. O găsesc. Seamănă cu domnişoara Ruth, un personaj straniu şi răscolitor, cu vioară, din opera lui Laurenţiu Fulga. Îi dăruiesc trei cărţi. Printre şcolari, mă face să cred că-i elevă. Îmi umplu memoria cu vremurile de odinioară, când eram în clasa a…
Piatra, Mama şi Tata
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 20 Februarie 2021
De atâta frecuş, în loc să se subţieze, pielea de pe tălpi se îngroaşă, se întăreşte, se face ca pingelele de la pantofii lui tata, pantofi pe care i-a purtat de vreo trei-patru ori în toată viaţa! Cică să-i aibă de buni, de sărbătoare, de ocazii rare, de mofturi, de…
Strivit de propria-i greutate
Scris de Ion Zimbru Vineri, 19 Februarie 2021
A fost odată un sărac mare. Mare tare. Nici un sărac (dintre toţi săracii lumii) nu mai era ca el. Desigur, se înţelege bine, lumea acestui sărac era foarte mică. Mică tare. Nici o lume (dintre toate lumile lumii) nu mai era ca ea. Această lume, unde a fost odată…
Balada Moldovei fără de Sfârşit
Scris de Ion Zimbru Joi, 18 Februarie 2021
Care mai de care semidoct se străduieşte – din toate răsputerile şi încheieturile neamului său prost – să dea Moldova drept exemplu negativ la toate capitolele existenţei unuia dintre cele mai frumoase Plaiuri din Lume! Care mai de care ameţit şi afumat al contemporaneităţii pune Moldova la coada cozii Naţionale…
E/MISIUNE în DIRECT
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 17 Februarie 2021
Până la El, până Acolo - până la Început, adicătelea - nu-i chiar aşa de departe! Chiar se vede tocmai de Aici! Şi se vede foarte bine! Se vede în toate mişcările şi în toate plimbările şi în toate amănuntele sale! I se aud şi i se văd lacrămile! I…
Catharsis pe strada Uitării
Scris de Ion Zimbru Marți, 16 Februarie 2021
Din când în când, cam de câteva ori într-o viaţă lungă sau scurtă sau bună sau rea sau grea sau uşoară sau seacă sau plină sau... mi se întâmplă să întâlnesc, să mă întâlnească şi să mă minuneze câte o Alcătuire Perfectă, adică o Femeie fără nici măcar un cusur!…
AMĂNUNTE
Scris de Ion Zimbru Luni, 15 Februarie 2021
Când făptura superbolă/ halucinantă a ieşit, ieri, din magazinul doamnei Maria de pe strada Uitării, n-am rezistat tentaţiei de a mă uita după ea! De a mă uita lung, năucit, convins de Adevărul rostit de poetul Ioanid Romanescu: "dacă există un dumnezeu, nu poate fi decât femeie"! Sigur că da!…
Bătrânul şi Coasa
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 13 Februarie 2021
Coseşte pelin după gardul din fundul grădinii! Fiindcă a naibii de mare a mai crescut buruiana asta amară! Şi doar a mai fost cosită o dată! Mi se pare că aşa spune cântecul: pelinul, cu cât îl tai de mai multe ori, cu atât creşte mai Înalt şi mai Amar!…
Omul... şi Măcelul din Pădure
Scris de Ion Zimbru Vineri, 12 Februarie 2021
Demult, pe vremea celor Şapte ani de Acasă... o rog pe Mama să mă lase să mă duc (şi eu) ca hăitaş/hăituitor la o vânătoare de lupi! Nici acum nu realizez de ce m-a lăsat, însă, la plecare spre Pădurea Statului, îmi zice clar: "O să-ţi pară rău! Toată viaţa…
Răstălmăciri… de Toamnă
Scris de Ion Zimbru Joi, 11 Februarie 2021
1. În fiecare zi (îmi) aniversez Singurătatea şi scriu pe o Tăbliţă de Lut! I-am uitat data Naşterii, dar nu pot să plâng văzând-o cum trece peste morminte! Copacii înfloresc instantaneu... şi toată Lumea cere Iertare! Şi glasul: „Mergi sănătoasă, Mamă!”... Deodată, sicriul mi se pare ca fiind un Vehicul…
Nenea Cineva şi Bădia Victor Cilincă
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 10 Februarie 2021
Uite-aşa: de parcă ar săvârşi o rugăciune, un Cineva mă împinge în prăpastie, să mă satur de cerut îndurare şi să nu mai pot uita (vreodată) că lacrima-i singurul cuvânt care (se) plânge!... Şi uite-aşa: dacă zborul este un motiv clar de infatuare pentru aer, dacă „alt/felul” de a vrea…
Amanta cu Ochi Mari şi Amari
Scris de Ion Zimbru Marți, 09 Februarie 2021
Eşti obsedantă. Căpietoare. Hipnotică. Incredibilă. Eşti o amantă unică. Printre celelalte, numai tu ştii şi poţi răspunde la întrebările şi la mofturile unui pelerin printre ruine de stele, printre scheletele unor visuri întrerupte, printre rămăşiţele unor iubiri care, cum se mai spune, au reuşit fără loc. Şi numai tu poţi…
Lauri, coclauri...şi numai Poezie (VI)
Scris de Ion Zimbru Luni, 08 Februarie 2021
Da! Clipa Mamei şi Clipa Tatei! Într-o clipă! Amândouă! Dinspre actorul Vasile Dănilă se aude până dincolo de Taină: "Mama şi-a vopsit părul cu zăpadă.../ şi ninge la Zimbru acelaşi colind.../ şi parcă aşteaptă un fel de rocadă/ în jocul de-a anii cu marele Când!// Lacrimile mamei sunt opere de…
Lauri, coclauri...şi numai Poezie (V)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 06 Februarie 2021
Bojdeuca-i gata. Amfiteatru-i gata de când ultima mişcare arhi/tectonică a umblat la geografie. Râpa-i la locul ei, tot de atunci. Firul de apă susură şi se duce să se usuce mai încolo. Dar curge. Încă mai ştie şi mai vrea şi mai poate curge. Aici, încă mai merge "panta rhei".…
Lauri, coclauri...şi numai Poezie (IV)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 05 Februarie 2021
După desimea şi duritatea întunericului, sunt patru ceasuri după mijlocul nopţii. Încep. Sap. La lumină de Cloşcă. De car Mare şi de car Mic. Încep cu tragere de inimă şi cu hârleţul. Că nu-i aşa tare costişa de din vale de bădia Fluture. Sap vertical. Cam trei metri. Asta-i faţa…
Lauri, coclauri...şi numai Poezie (III)
Scris de Ion Zimbru Joi, 04 Februarie 2021
Am timp berechet. Am timp să-mi pun şi-n cap. A avut grijă bătrânul Gheorghe să-mi lase timp cu duiumul. Aşa, să nu mă grăbesc, să nu fac nimic în fugă. Să nu trăiesc în fugă. Să nu dorm în fugă. Să nu plâng în fugă. Să nu mor în fugă.…
