Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi

Dragul meu prieten, nu mai încape nici o vorbă, nici o îndoială şi nici o amânare: curând, cred că începe. Ce, "cred", sunt sigur! Cred şi sunt sigur că eşti pregătit (şi tu) pentru această importantă începere. Eu, chiar astăzi, mi-am comandat costum de mire, mai ales că niciodată nu…

Să scap de zgomotul insuportabil, produs de nesimţiţi, pentru "distracţie", lângă Spitalul Judeţean, plec de acasă. N-am chef să-mi crape mura chiar acum, în această toamnă frumoasă, dar violată şi ferfeniţită de nişte alde măscărici bolnavi de alergie la bibliotecă. Plec de acasă, mă duc la ziar, mă duc oriunde,…

Duminică, 15 Septembrie, descreieraţii şi măscăricii dislocaţi cu scule şi şmecherii devastatoare pe trista esplanadă a oraşului, n-au nici un gând să respecte ora de începere a destrăbălării. Imediat după centrul amiezii, cu o nesimţire demnă de Cartea Recordurilor, aceşti ipochimeni plămădiţi în eprubete pornesc aiuritoarele digitale şi-şi reglează apucăturile.…

Stai să vezi ce discuţii am avut, de fiecare dată, cu Secţia 3 Poliţie, dar şi cu "ofiţerii de securitate" din Primărie! Stai să vezi ce fantasmagorii îmi furnizează aceşti plătiţi din bani publici ca să asigure liniştea şi ordinea acestui public plătitor! Stai să vezi până unde merge batjocura,…

De ani de zile, aproape în fiecare sfârşit de săptămână, spaţiul deschis dintre Spitalul judeţean, Palatul Sporturilor şi Micro 17-18 se umple cu cele mai fioroase "spectacole" pentru condiţia omului normal. Cu acordul şi semnătura şi complicitatea Primăriei, pe acest loc vin tot felul de săriţi de pe fix, tot…

Ieşiţi din găuri şi din beznă, fugiţi de sub sutana popii şi de sub vorbele năimiţilor mincinoşi, abandonaţi smerenia în faţa chipurilor cioplite, nu vă mai pierdeţi vremea cu tot felul de "spirale" şi "trimişi ai cerului", nu vă mai lăsaţi trăiţi de timp, nu mai întoarceţi spatele la cărţile…

Întotdeauna am considerat şi am crezut că ştiu foarte bine cum aşteaptă mama pe Drumul Copilăriei să mă vadă venind acolo. Mama vorbeşte cu tata despre nesimţirea mea, fiindcă am rărit cam des paşii până acasă. Tata ascultă şi tace. Şi nici nu fumează. Asta mai zic şi eu răbdare.…

Nu ştiu dacă vă mai aduceţi aminte când l-am întâlnit pe soldatul Bacovia şi că eraţi şi dumneavoastră acolo, domnule colonel Oarecare. Dacă vă mai amintiţi, eu râdeam homeric şi gândeam cam aşa, v-am mai spus-o: de la facerea lumii până la vânzătoarea de lozuri, în afară de poezie, nu…

Sigur că da! Nu ştiu pe unde, nu ştiu când şi nu ştiu cum intrase în odaie, printre cele banale şi multe şi simple substantive mărunte. Şi cânta. Nu cânta foarte tare, dar nici foarte încet. Cânta foarte clar. Cânta de sfărâma liniştea sufletului meu adormit, dar şi liniştea sufletului…

Fata, adică femeia 2, ce să zică? Dă din cap/uşor în sus şi-n jos, în semn de aprobare. Ar da şi din mâini, da-s ocupate cu zarzavaturi. Iată-le, se opresc. Să se hodinească, cică. Se opresc din mers, nu din turuit. Femeia 2 începe direct cu luna de "mere": "Eu,…

Femeia 1, cam gâfâind supt povara sarcinii leguminoase şi într-un stil vecin cu delirul verbal, povesteşte cu lux de amănunte cum i s-a pregătit, cum i s-a declanşat, cum i-a evoluat şi cum i s-a operat o boală în aprilie, anul acesta: "Fato, s-auzi şi să nu crezi prin ce-am…

Strada pe care merg (înainte de a scrie acest text) nu-i lungă. E aproape scurtă şi-şi trăieşte amarul între Traian şi Coşbuc. Şi-i alcătuită dintr-un şanţ lat şi adânc pe mijloc. Pe marginile sale, mormanele de pământ suie şi coboară câte o cărăruie strâmtă şi periculoasă ca serpentina de alambic.…