Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Cine ştie unde-i Arcadia Rarişte?
Scris de Ion Zimbru Joi, 07 Noiembrie 2013
N-o mai văd, însă mi-o aduc aminte din ce în ce mai mult şi din ce în ce mai clar. N-o mai aud, însă îmi stăruie vocea-i liniştitoare în jur. În prima clipă a lipsei sale am crezut că a plecat oleacă, dar acest oleacă a început să mi se…
Jumătate nu-mă-uita, jumătate nu-te-uita
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 06 Noiembrie 2013
Sigur că da! cum pupăza să prind şi să văd, pentru prima oară, trenul de zece fără un sfert, dacă hoinăresc şi mă dau uitării prin pădurea Sărata, cu zmeul de mână şi cu viorea la ureche?...(am uitat să spun, în ziarul de ieri, că zmeul de hârtie albastră s-a…
Prezentul Timpului Trecut
Scris de Ion Zimbru Marți, 05 Noiembrie 2013
Acesta pleacă tocmai din capătul Acum(ului) de Acum. Pleacă şi se duce in/decent, in/existent, i/real şi i/mediat tocmai în capătul Acum(ului) de Atunci. Pleacă plin de orgolii, plin de emoţii, plin de patimi. Combustia desfăşurării se află în Gândul (şi visul) de Dinaintea capătului Acesta, dar şi de Dinaintea şi…
Trecutul Timpului Prezent
Scris de Ion Zimbru Luni, 04 Noiembrie 2013
Acesta pleacă tocmai din capătul Acum(ului) de Atunci. Şi vine in/decent şi in/existent şi i/real şi i/mediat tocmai în capătul Acum(ului) de Acum. Vine fără orgolii, fără emoţii, fără patimi. Combustia desfăşurării se află în Gândul (şi visul) de Dinainte şi de După. Adică de Dinainte şi de După capătul…
Fire de mohor, păpuşoi, frumuseţe şi deşertăciune (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 02 Noiembrie 2013
"Vezi orizontul? E ăla din vârful dealului. Nu se vede, însă-i acolo. Vezi unde-i acolo? Pe fiecare vârf se află câte un orizont, deşi nu se vede. Tu vrei să ai orizontul de pe dealul Ciorii, mai aproape, sau orizontul de pe dealul Ciutei, mai departe? Dacă alegi orizontul apropiat,…
Fire de mohor, păpuşoi, frumuseţe şi deşertăciune (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 01 Noiembrie 2013
"Când te însori, dacă te însori, trebuie să ai mare grijă, trebuie să fii foarte atent. Drumul căsătoriei se află foarte lung şi foarte greu. Deşi ţi se pare scurt şi uşor, nu-i deloc aşa. Deşi tu crezi şi zici că, strâmb fiind, are mai mult farmec, te înşeli. Drumul…
Cucul nu poate fi sticlete, metonimia nu poate fi sinecdocă (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 31 Octombrie 2013
Câinele, imprevizibil şi mânat de instincte, vine cu ochii roşii spre mine. Şi vine, şi latră, şi vine, şi urlă, şi vine... Ştiindu-mă cu frică organică faţă de "prietenul" omului, înlemnesc. Nu pot face nici un gest de apărare, nu pot articula nici un cuvânt de ajutor. Doar mă pot…
Fără de care nu se poate trăi şi nu se poate muri
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 30 Octombrie 2013
Bătrânul Gheorghe nu mai zice nimic. Mişcarea invizibilă a ogrăzii (ce sumă infinită de locuri fixe!) parcă nu-l mai interesează, parcă nu-i mai cotropeşte monastirile albastre ale ochilor săi (două Voroneţe trimise pe pământ să zămislească şi să sfinţească oleacă de pământ şi foarte multă şi fără de oprire poezie…
Cucul nu poate fi sticlete, metonimia nu poate fi sinecdocă (I)
Scris de Ion Zimbru Marți, 29 Octombrie 2013
Ieri, dimineaţă, la ora când mârlanii scot câinii la defecare în decor, plec spre Altă Singurătate şi jur să nu mai scriu despre idioţi. Merg destul de încet, corect, gramatical. Dau prioritate celor care aleargă spre Nicăieri, din cauze arhicunoscute. Nici unul nu mă ocoleşte. Toţi mă împing. Vor să…
Scrisoarea lui Vasile Iubire către pârcălabul Calomfir (VIII)
Scris de Ion Zimbru Luni, 28 Octombrie 2013
"Dar câinii, formidabilii noştri câini comunitari, di/stinşii noştri lătrători cu şi fără stăpân? Ca alternativă la zgomotele intenţionate, construite şi împrăştiate de oameni, şarlele sfâşie noaptea cu urletele lor funeste. Ca la un semn şi în intervale de timp exacte, ca nişte coruri ale groazei, ca nişte coruri antice ale…
Scrisoarea lui Vasile Iubire către pârcălabul Calomfir (VII)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 26 Octombrie 2013
"Nu vă mai spun, stimabile Calomfir, despre sinistrele zgomote răspândite de colţarii scăpaţi de sub orice control. În pofida faptului că şeful Poliţie vorbea, mai zilele trecute, despre subţierea bandelor care-şi fac veleatul şi obrăznicia pe unde vor muşchii lor, cartieriştii sunt peste tot, prin jurul chioşcurilor, pe la scările…
Scrisoarea lui Vasile Iubire către pârcălabul Calomfir (VI)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 25 Octombrie 2013
"Pe lângă deja celebrul grătar şi celebra îndeletnicire cu mâncatul şi scuipatul seminţelor de răsărită, de bostan sau de crucea măsii, flexul a devenit simbol naţional. Nu-i cazul să vă descriu această sculă feroce, domnule Calomfir. De la pătrunderea acestui instrument criminal pe piaţă, lumea îl foloseşte într-o veselie, ca…
Scrisoarea lui Vasile Iubire către pârcălabul Calomfir (V)
Scris de Ion Zimbru Joi, 24 Octombrie 2013
"Da, domnule pârcălab. Cine ne apără de zgomotele inutile, care sfărâmă cetatea? Ştiţi pe ce loc se află zgomotul la capitolul stres/teroare? Ştiţi ce părere au bolnavii şi medicii din Spitalul Judeţean despre dumneavoastră, cel care aprobă zgomotul din Triunghiul Tristeţii? La sfârşitul săptămânii trecute, când mă pregăteam să vă…
Scrisoarea lui Vasile Iubire către pârcălabul Calomfir (IV)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 23 Octombrie 2013
"Aşadar, domnule pârcălab, în scrisoarea de astăzi vreau să vă atenţionez în legătură cu parcarea automobilelor pe trotuar. Să vă atenţionez fiindcă dumneavoastră nu vedeţi, nu aveţi vreme, nu aveţi timp, nu aveţi interes, nu aveţi prerogative...şi nu mai ştiu ce nu mai aveţi. Nu aveţi deoarece nu vreţi să…
Scrisoarea lui Vasile Iubire către pârcălabul Calomfir (III)
Scris de Ion Zimbru Marți, 22 Octombrie 2013
Scrisorile/petiţiile lui Vasile Iubire către pârcălabul Calomfir sunt multe. Şi toate, absolut toate, au fost returnate la expeditor, cu menţiunea expresă pe plic: "nu avem vreme de iubire!"...(bineînţeles, această menţiune poartă şi o semnătură, dar nu a administratorului aflat pe capra cetăţii, ci a unui mărunt funcţionar cu aere de…
Scrisoarea lui Vasile Iubire către pârcălabul Calomfir (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 21 Octombrie 2013
Nici copii nu mai are. Doi a avut. Gică, un băiat cu niscaiva glagore la tărtăcuţă în plus, care a câştigat o viză pentru America şi a plecat cu ea să ajungă mare. Şi s-a făcut aşa de mare, încât n-a mai încăput în avion. Şi nu s-a mai întors.…
Scrisoarea lui Vasile Iubire către pârcălabul Calomfir (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 19 Octombrie 2013
Domnul Vasile Iubire locuieşte în Ţiglina 17. Locuieşte într-o odaie cu două uşi: una la intrare şi una la ieşire. Nu (mai) are pe nimeni. Are doar şaizeci de ani şi o pensie mică. Aşa de mică, încât îi încape în buzunarul de la ceas. Ceas nu are. Dacă vrea…
Trafic de aur şi splendoare de ţigancă (III)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 18 Octombrie 2013
Habar n-am ce vrea să facă Iulia cu Marsilia, de ce a plecat nitam-nisam şi unde vrea s-o ducă pe frumoasă. Ştiu că barmaniţa-i mamă şi are suflet, dar să se ridice şi să plece brusc, n-am crezut că (se) poate. Mă cuprinde un soi de frică in/explicabilă, un fel…
Trafic de aur şi splendoare de ţigancă (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 17 Octombrie 2013
Sigur că da! Îi aud plânsul. Îi aud lacrimile cum cad pe ciment şi se sparg în zeci şi sute şi mii de lacrimi mai mici. Şi, în fiecare dintre acestea, văd câte o ţigăncuşă plângând după mamaia plecată să vândă "aur" la proşti. Iulia, barmaniţa, se uită şi ea,…
Trafic de aur şi splendoare de ţigancă (I)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 16 Octombrie 2013
Sunt în stare să-mi aduc aminte şi să vă scriu o poveste răscolitoare prin frumuseţe şi imprevizibil. O poveste din Galaţi. O poveste din gară. Nu chiar de unde se ia sau se pierde trenul, ci dintr-un bar aflat (şi acuma) foarte aproape de gară... Sigur să da! stau la…
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (V)
Scris de Ion Zimbru Marți, 15 Octombrie 2013
„Nu mai spun că mulţi mureau pe drum. Aproape în fiecare sat se află cel puţin câte un flăcău de-al nostru îngropat mai creştineşte decât camarazii rămaşi în urmă şi în uitare. Mergeam numai primăvara, numai vara şi numai toamna…şi numai când ne lăsau bubele din tălpi, vătămăturile din şale,…
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (IV)
Scris de Ion Zimbru Luni, 14 Octombrie 2013
Nea Ion îşi ia un bob zăbavă şi cată cu ochii spre răsărit. Oare de ce nu se uită spre Apus, dacă Răsăritul i-a sfărâmat tinereţea şi toate rezervele de viitor? Îmi vine să cred că nea Ion Manole priveşte „altfel” (cu alţi ochi şi în alte dimensiuni) locul supliciului…
Ea este unde nu mai este, eu sunt unde nu mai sunt
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 12 Octombrie 2013
Ieri, cam pe la fără un sfert, sună telefonul stabil. Telefonul stabil se află în camera cealaltă. Eu mă aflu în camera asta. Nu mă grăbesc să răspund. Ştiu că doamna Ca vrea să mă întrebe cine este domnişoara Mi. Ştiu că va insista până îi satisfac teribila curiozitate. De…
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (III)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 11 Octombrie 2013
Ne adunăm în jurul lui nea Ion şi-l ascultăm. El stă pe prispa din lut şi-şi aduce aminte. Cât timp a "stat" el în Siberia, nimeni nu s-a mai ocupat de cele trebuincioase ogrăzii. Prispa-i mâncată de vreme. Prin pământu-i spălat de ploi, ca un argument că fiinţa nu poate…
