Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Cuvântul mamei: literă de Evanghelie şi Lege (VI)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 12 Noiembrie 2014
Nea Mihai nu mai grăieşte nimic din poveste. Parcă aşteaptă o reacţie din partea mea, mai ales că eu sunt primul care află mişcătoarea-i mărturisire. Sunt primul, cică. Şi mă întreb de ce s-o fi hotărât să-mi zică tocmai mie, un ţânc, un crud la minte, un suflet imaculat, un…
Cuvântul mamei: literă de Evanghelie şi Lege (V)
Scris de Ion Zimbru Marți, 11 Noiembrie 2014
Nea Mihai (era să zic nea Ion) îşi drege glasul şi începe de unde a rămas: "Cum spuneam adineaori, Ion mă ia-n Râpa Fasolei, cam la amiaza zilei dinaintea nopţii de plecare. Ajungem destul de repede, deşi nu-i grabă, iar satul Adam e aproape de astă pădure. Umbra măreţiei şi…
Cuvântul mamei: literă de Evanghelie şi Lege (IV)
Scris de Ion Zimbru Luni, 10 Noiembrie 2014
"Eu... nu sunt Ion. Eu sunt el, fratele geamăn, Mihai. Ion a plecat în lume. Nu ştiu dacă în lumea asta ori în lumea de apoi, dar a juruit (cu mâna pe Carte) că nu se mai întoarce. N-a plecat ca din moară, fără să-mi zică de ce nu mai…
Cuvântul mamei: literă de Evanghelie şi Lege (III)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 08 Noiembrie 2014
Pădurarul mă priveşte niţel, ca şi cum mi-ar ghici, ca şi cum mi-ar auzi, ca şi cum mi-ar citi gândurile cuvintelor/cuvintele gândurilor din viitor. Parc-ar vrea şi el să stea-n încă nescrisele-mi caligrafii autumnale. Parcă vrea să-mi spună să continui. Şi, ca să mă năucească într-adevăr, chiar mă roagă: "Ionică,…
Cuvântul mamei: literă de Evanghelie şi Lege (II)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 07 Noiembrie 2014
Nea Ion Dumbă abia mă vede şi abia-mi răspunde la salut, aşa-i de ocupat cu paza pădurii. Că-i pădurea Statului, nu a celor care-or s-o taie pe toată, mai târziu, cam peste jumate de secol, s-o facă foc la grătarul cu femur de cinteză şi pectoral de cuc, dar şi…
Cuvântul mamei: literă de Evanghelie şi Lege (I)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 05 Noiembrie 2014
Te duci la pădurăreasă, femeia pădurarului Ion Croitoru, zis Ion Dumbă! Te duci să aduci un bon de lemne! La ea te duci! Pentru că el nu-i acasă! Umblă prin codru şi păzeşte copacii! Îi numără, îi adună, îi scade...! Mă rog, treaba lui! Când ajungi, dai bună ziua la…
Declaraţie de avere: TOT... o apă şi-un pământ!
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 05 Noiembrie 2014
În fiecare ziuă şi în fiecare noapte, Cineva mă întreabă invariabil şi destul de frumos: eşti TOT? Mărturisesc: n-am putut, n-am vrut, n-am ştiut şi nu am catadicsit să răspund. Şi nici nu m-am străduit să pot, să vreau, să ştiu. Să învăţ, adică. Totdeauna, după întrebare, am considerat şi…
Strungul, garoafa şi coarnele lui nea Costică (IX)
Scris de Ion Zimbru Marți, 04 Noiembrie 2014
Cu-n semn de cruce n-aerul înăbuşit în fum de lumânare şi tămâie, popa-şi sfârşeşte binecuvântarea clară ca negura despre călătoria pe care fostul viu Costică D. Costică urmează s-o facă obligatoriu şi definitiv în postura de mort prezent şi viitor. După cum zice şi crede lumea care nu a citit…
Strungul, garoafa şi coarnele lui nea Costică (VIII)
Scris de Ion Zimbru Luni, 03 Noiembrie 2014
Da... Jana se despleteşte şi începe să plângă torenţial. Potop de lacrimi îşi revarsă pe pardoseala capelei. Ofranda lichidă se scurge pe scări şi, apoi, ca şi cum nimeni nu a mai plâns niciodată la celelalte morminte, pătrunde şi umple lacrimatoriile, însă şi rădăcinile vieţii (şi ale morţii) deopotrivă. Văduva…
Strungul, garoafa şi coarnele lui nea Costică (VII)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 01 Noiembrie 2014
Rănit sufleteşte mai mult şi mai tare decât sergentul lui Vasile Alecsandri fiziceşte, Costică D. Costică termină viaductul, se opreşte puţin şi se uită în urmă, trist şi cu un soi de scârbă irepresibilă faţă de Colosul indolent la suferinţa sa rezultată dintr-o prostie pe care nu poate să şi-o…
Strungul, garoafa şi coarnele lui nea Costică (VI)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 31 Octombrie 2014
Da... deja e mâine, deja mai sunt treisprezece minute şi trebuie să înceapă şedinţa de înfierare a faptei lui Costică D. Costică în lumina sclipitoare a circularelor sosite chiar acum de la Centru în plicuri rotunde. Proletarii se adună în sala de mâncat rahat, ciuperci şi borş. Toţi sunt cătrăniţi,…
Strungul, garoafa şi coarnele lui nea Costică (V)
Scris de Ion Zimbru Joi, 30 Octombrie 2014
Strungarul nostru şi al vostru şi al tuturor intră aproape ultimul pe Poarta Mare a lui "Gheorghiu-Dej". Cât pe ce să-l pună osteneala în situaţia de a lăsa fruntea în jos, de a-i crăpa obrazul de ruşine în faţa colegilor zglobii, în faţa partidului şi statului a toate cunoscător. Intră…
Strungul, garoafa şi coarnele lui nea Costică (IV)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 29 Octombrie 2014
Maistrul Vasile C. Vasile îl ajută pe frezorul Tănase N. Tănase să-l care-acasă pe strugarul Costică D. Costică. Şi, când îl vede hârbuit de muncă, nevasta ăstuia dă-n smiorcăială. Până şi vrednicului francez experimentat, aflat în schimb de senzaţii tari cu jumătatea lui nea Costică, i se aburesc ochişorii. Biata…
Strungul, garoafa şi coarnele lui nea Costică (III)
Scris de Ion Zimbru Marți, 28 Octombrie 2014
Din Valea Bădălanului, dinspre Şantierul Naval, se aude sirena lui Roaită. Bate până-n Combinatul Gheorghiu-Dej. Până-n Bârlad bate. Până-n casa memorială a lui Gheorghe bate. Că asta nu-i sirenă din aia, ca nevasta lui nea Costică, ori ca nevasta secretarului BOB. Nu-i nici din aia, cum a lui badea Ulise…
Strungul, garoafa şi coarnele lui nea Costică (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 27 Octombrie 2014
Strungul merge singur, însă nea Costică D. Costică-i numai ochi şi urechi, nu cumva să-i sară piesa din cote, nu cumva să creadă cel de la freză, ori cel de la raboteză, ori cel de la bormaşină, ori cel de la şanfrenă, ori cel de pe podul rulant că nu-i…
Strungul, garoafa şi coarnele lui nea Costică (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 25 Octombrie 2014
Nea Costică D. Costică munceşte de rupe în Combinatul Siderurgic numit Gheorghe Gheorghiu-Dej din vârful dealului plecat din Smârdan şi oprit în moţul castrului Tirighina. Munceşte de rupe nu pământul, ci salopeta şi sufletul şi trupul din dotare. Aşa de drag i-i locul activităţii sale de atâţia şi atâţia ani…
Lauri, balauri şi nici un strop de Eternitate (VI)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 24 Octombrie 2014
Da! Clipa Mamei şi Clipa Tatei! Într-o clipă! Amândouă! Dinspre actorul Vasile Dănilă se aude până dincolo de Taină: "Mama şi-a vopsit părul cu zăpadă.../ şi ninge la Zimbru acelaşi colind.../ şi parcă aşteaptă un fel de rocadă/ în jocul de-a anii cu marele Când!// Lacrimile mamei sunt opere de…
Lauri, balauri şi nici un strop de Eternitate (V)
Scris de Ion Zimbru Joi, 23 Octombrie 2014
Bojdeuca-i gata. Amfiteatru-i gata de când ultima mişcare arhi/tectonică a umblat la geografie. Râpa-i la locul ei, tot de atunci. Firul de apă susură şi se duce să se usuce mai încolo. Dar curge. Încă mai ştie şi mai vrea şi mai poate curge. Aici, încă mai merge "panta rhei".…
Lauri, balauri şi nici un strop de Eternitate (IV)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 22 Octombrie 2014
După desimea şi duritatea întunericului, sunt patru ceasuri după mijlocul nopţii. Încep. Sap. La lumină de Cloşcă. De car Mare şi de car Mic. Încep cu tragere de inimă şi cu hârleţul. Că nu-i aşa tare costişa de din vale de bădia Fluture. Sap vertical. Cam trei metri. Asta-i faţa…
Lauri, coclauri şi nici un strop de Eternitate (III)
Scris de Ion Zimbru Marți, 21 Octombrie 2014
Am timp berechet. Am timp să-mi pun şi-n cap. A avut grijă bătrânul Gheorghe să-mi lase timp cu duiumul. Aşa, să nu mă grăbesc, să nu fac nimic în fugă. Să nu trăiesc în fugă. Să nu dorm în fugă. Să nu plâng în fugă. Să nu mor în fugă.…
Lauri, coclauri şi nici un strop de Eternitate (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 20 Octombrie 2014
Mai mare dragul să stau în uşa/faţa bordeiului şi să ascult recitaluri lungi de Poezie în zile şi nopţi nemaipomenite de pe timpuri şi vremuri antice! Regale cu poeţi vii, din poeţi vii şi din poeţi morţi! Cu actori profesionişti şi amatori! Şi cu ascultători sătuli de prezentul material ticălos!…
Lauri, coclauri şi nici un strop de Eternitate (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 18 Octombrie 2014
Îşi face bordei în coasta lui moş Ghiţă Fluture şi a ţaţei Niculina. Coasta de din vale de gardul lor, nu coasta lor anatomică, desigur. Nu s-a zbătut să obţină aprobare pentru a-şi ridica palatul subpământean. Că doar n-o să vină edilul rural să-i dărâme cuibarul subteran. Şi, chiar dacă…
Printre legi de paie şi prin găuri de lux
Scris de Ion Zimbru Vineri, 17 Octombrie 2014
Din ce în ce mai sărac şi mai greu, din ce în ce mai fără de calciu şi fără de perspective, abia se mai ţine pe picioare, abia mai reuşeşte, cu chiu-cu vai, să nu cadă şi să nu-şi rupă gâtul, să nu-i stea inima de care avem atâta şi…
Cod negru şi alarmă de gradul zero (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 16 Octombrie 2014
Sărmanele cărţi! Ba nu! Sărmanul homo sapiens! Le-a ţinut în garaj, nu a mai găsit ciocanul din cauza lor, iar acum le azvârle!...Ce spectacol trist! Mă uit...şi-mi dau lacrimile! Cărţi mucegăite, prăfuite, nenorocite! Nişte păsări în agonie! Lungi, mari, scurte, negre, albe, colorate! Unele sunt cu ochii definitiv deschişi înspre…
