Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Am să mă dau jos şi am să mă duc să-l văd (III)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 24 Iulie 2013
Locomotiva aleargă prin noapte, spre Bereşti, şi face ca toţi dracii. Iată, se aude cum mecanicul dă din aburi şi din fum şi din fluier. Trenul face ca trenul...Eu fac, uite-aşa, ca locomotiva, ca vagoanele! scot fumuri şi aburi şi sunete pe nări şi pe urechi...aşa de mult m-am "lipit"…
Am să mă dau jos şi am să mă duc să-l văd (II)
Scris de Ion Zimbru Marți, 23 Iulie 2013
Şi, dacă n-are flit la ea, n-are cu ce să mă dea, nu? Dar dacă, cine ştie, îmi dă papucii? Dacă mă trage pe dreapta? Dacă mă trage pe sfoară? Dar dacă mă duce cu zăhărelul, cu preşul, cu...!... Sigur că da! o întreb aşa, subtil şi de sanchi, dacă…
Am să mă dau jos şi am să mă duc să-l văd (I)
Scris de Ion Zimbru Luni, 22 Iulie 2013
Mă sui în trenul de 21. Din Galaţi mă sui. Vreau să ajung în Iaşi, la poetul Ioanid Romanescu, "poştaş" la redacţia revistei "Convorbiri literare". Cu melcul ăsta merg până în Bârlad, iar de acolo am să iau un tren mai accelerat dinspre Bucureşti. Ştiu că, oricum, până dimineaţă, am…
O ploaie cu piatră şi un arc de triumf
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 20 Iulie 2013
Zdravănă ploaie! Cam cu piatră! Cu piatră, fără piatră, ploaia aceasta-i nestemată! Aşa zic oamenii de la "ţară" (cum se fasolesc cei de la oraş). Cei de la oraş nu zic aşa. Cei de la oraş, huruind de prostie şi aroganţă, urlă că nu-i bună ploaia, că le intră apa-n…
Prietenul cu trei picioare şi haita de bacalaureaţi
Scris de Ion Zimbru Vineri, 19 Iulie 2013
Are trei picioare. Merge aşa. Nu, are patru picioare. Dar unul, dreptul din faţă, îi atârnă inert, inutil. Văd că nu-l poate pune pe pământ, pe asfalt. Şi nici nu poate scăpa de el. Oare îl doare? Mă uit în ochii lui. Nu plânge. Dacă nu plânge, înseamnă că nu-l…
Nişte oameni de omenie şi nişte mămăligă cu os (V)
Scris de Ion Zimbru Joi, 18 Iulie 2013
Răspund: "nu ştiu dacă pot să trec, azi, pe la matale, dar stai un pic să-mi revin! cum, adică, m-ai auzit din ogradă? zici că vocea care se izbea de clopot este vocea mea, era vocea mea? acum, când vorbim, de ce nu se mai aude din sâmburele lumânării, de…
Nişte oameni de omenie şi nişte mămăligă cu os (IV)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 17 Iulie 2013
O lumânare aprinsă în memoria codobelcului ucis? Sigur că da! Şi un semn de cruce? Sigur că da! Şi o rugăciune? Sigur că da! De ce? Uite-aşa, să se mire proştii!... (cum zice Marin Preda, nu?)... Sigur că da!... Însă, ceva foarte ciudat se petrece după acest ritual mai mult…
Nişte oameni de omenie şi nişte mămăligă cu os (III)
Scris de Ion Zimbru Marți, 16 Iulie 2013
Da, renunţ la autobuzul de fără un sfert. Renunţ şi mă întorc să aprind o lumânare în memoria melcului, la biserica lui Mitică, fostul meu coleg în şcoala din Bursucani. Fiindcă în Bursucani am făcut şcoala elementară. Cătunul Zimbru nu are şcoală. Acest cătun e un fel de copie a…
Nişte oameni de omenie şi nişte mămăligă cu os (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 15 Iulie 2013
Gata, mai am câţiva metri şi intru în perimetrul staţiei de autobuz. Măresc pasul fiindcă se face timpul de sosire a fiorosului drapat/mânjit cu pozele instinctelor primare. Dar nu-mi abat atenţia de la drum, mai ales că tare a plouat şi tare risc să dau prin gropi primare pline cu…
Nişte oameni de omenie şi nişte mămăligă cu os (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 13 Iulie 2013
De regulă, sunt foarte atent pe unde calc, pe unde merg. Indiferent de loc, de mod şi de timp, indiferent de anotimp, mă uit la fiecare pas. Dar asta nu înseamnă că "stau" cu ochii pe pământ, că nu răspund la bună ziua celor din ce în ce mai puţini…
O săgeată cu pene şi o Alcătuire în direct (III)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 12 Iulie 2013
Sigur că da! Nea Ion Croitoru (Dumbă) nu a tras niciodată cu puşca în păsări sălbatice, mai ales în păsări cântătoare. De ce-l porecleşte lumea Dumbă? Fiindcă, uneori, când mai bea câte un pahar în plus la bufet, se dă de-a tumba (dumba) pe coastele geografiei, dar puşca-i rămâne intactă,…
O săgeată cu pene şi o Alcătuire în direct (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 11 Iulie 2013
Oare pasărea o fi trecut dincolo de cer? Cum să rămână ouăle singure? Cum să le iau acasă? Ce-o să zică mama? Deja simt cum nuiaua de corn îmi "vine" perfect pe spinarea de făt-frumos cu mintea-n brusturi. Vai de capul creierului meu! - cum va să scrie Nichita Stănescu,…
O săgeată cu pene şi o Alcătuire în direct (I)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 10 Iulie 2013
Zăpodiile mi-au tulburat mereu dimensiunile copilăriei. Însă, ca zăpodia noastră dintre pădurea lui Dumbă (Ion Croitoru) din Adam şi dealul care hotărăşte cătunul Zimbru la apus, nu reuşeşti să afli niciunde, chiar dacă răscoleşti pământul în cruciş şi-n curmeziş, cum zic toate cărţile cu basme şi cum spun toţi bunicii…
Educaţia şi viitorul sumbru al patriei voastre
Scris de Ion Zimbru Marți, 09 Iulie 2013
În fiecare zi, pe aria marilor şi nenorocitelor cvartale gălăţene se consumă drame existenţiale accelerate şi scelerate până la paroxism şi infracţiune. Din toţi "demnitarii" locali, nimeni nu dă doi bani pentru liniştea publică din ce în ce mai bolnavă. În vacarmul general, fiecare face ce-i trece prin tărtăcuţă, fiindcă-i…
Maimuţa cu pedale şi mârlanul cu mustăţi (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 08 Iulie 2013
Aud şi nu pot să mă apăr. Nu pot să plec din raza de acţiune a canonadei celor doi săriţi. Nu pot să mă mişc, fiindcă-i aglomerat autobuzul. E clar, sunt condamnat să aud: "De ce-ai uitat factura acasă? Zi, fă, de ce-ai uitat factura acasă? Ai uitat-o? Ori n-ai…
Maimuţa cu pedale şi mârlanul cu mustăţi (I)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 06 Iulie 2013
Transportarea persoanelor în comun presupune respectarea unui minim de igienă, dar şi de atitudine civică personală şi colectivă. Adică, altfel spus, nu mă sui în autobuz cum ţopârlanul cu plămânii plini de penultimul şi de ultimul fum lung de ţigară ca să-l suflu în nasul celorlalţi. Nu mă agit şi…
Magia şi cotonoaga epitropului Batog (III)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 05 Iulie 2013
Frumoasa înfrigurată are sânge puţin, din ce în ce mai puţin. Altfel, nu-mi pot explica de ce-i rece, mai ales la periferia constituţiei sale eratoforme, greu de pătruns şi de învins. După priceperea mea în circulaţia sangvină prin republici, prin monarhii, dar şi prin palate regale, apreciez că această fiinţă…
Magia şi cotonoaga epitropului Batog (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 04 Iulie 2013
Sigur că da! E fără un sfert, în ziua aceea!... Mă aflu cu epitropul de mai sus şi de mai jos într-o stare de graţie, de meditaţie ascendentă (el) şi descendentă (eu)... Şi cum stăm noi, aşa, în contratimp imaginar, dar şi în contrazicere mentală, în aria noastră spirituală apare…
Magia şi cotonoaga epitropului Batog (I)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 03 Iulie 2013
Cvasi/recunoscut pentru calităţile-i paranormale, Ioan Emil Batog, prieten ortodox, epitrop al bisericii "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", pe/trece prin crugul vremii şi prin tunelul timpului drept un om drept, calculat şi meticulos, candid şi cumsecade. În dimensiune şi în sens fizic şi spiritual, acest efor deosebit îmi arată cum se cade…
Un Cerc victorios şi un Gol triumfal
Scris de Ion Zimbru Marți, 02 Iulie 2013
Nu mi-a spus nimeni, nu m-a învăţat nimeni, însă aşa am citit şi înţeles din marile cărţi ale omenirii: "Nunta are două capete. La capătul celălalt al nunţii, mirele îi dă miresei o lacrimă pentru drum. Drumul acesta ţine până la capătul celălalt al nunţii, exact cât măsoară distanţa dintre…
Puţin câte puţin, zmeu cu zmeu, ileană cu ileană...
Scris de Ion Zimbru Luni, 01 Iulie 2013
Doamnelor şi domnilor, în această seară răsare numai o bucată de lună. V-aţi pus, vreodată, întrebarea de ce luna răsare şi vine bucată cu bucată? Dacă nu, trebuie să vă uitaţi cu mare şi aleasă atenţie şi să vedeţi că luna nu răsare niciodată întreagă, cum nici iubirea nu răsare…
Viaţă şi moarte la fără frecvenţă
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 29 Iunie 2013
Moartea mea n-are cum să fie egală cu moartea lui Socrate. Nici a ta n-are cum să fie egală cu moartea mea, adică nici cu a lui Socrate. Morţile noastre sunt deosebite. Morţile tuturor nu se aseamănă, nu sunt egale. Aparent, cred că oamenii caută consolare în ideea/gândul că moartea…
Mentalitatea şi telecomanda cicisbeiului a la Cluj
Scris de Ion Zimbru Vineri, 28 Iunie 2013
Avem o cameră rezervată în hotelul "Cristal" din Cluj. Fiindcă, din Galaţi până aici, după 14 ore de tortură cu trenurile lui Relu, trebuie odihnă, nu joacă. Clădirea arată fain pe dinafară, dar şi pe dinăuntru, măcar la prima vedere. Recepţionera este/pare pâinea lui Dumnezeu. Era să scriu "biciul lui…
Nesimţirea lui Relu de la minister
Scris de Ion Zimbru Joi, 27 Iunie 2013
Dacă alegi să călătoreşti pe calea ferată care taie nordul Bucovinei de sud, îţi asumi riscuri enorme. Sigur vei fi considerat aventurier, masochist, amator de autoflagelare, stupid, sărit de pe fix, adept al torturii cu trenul. Cu trenurile lui Relu de la minister. Acest 12 din cărţile de joc, singurele…
