Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, suprafața cultivată a județului Galați a scăzut de la aproape 290 de mii de hectare în anul 1990, la 275.685 de hectare în anul 2018, ultimul disponibil pentru raportare.
Grosul culturilor, circa 59 la sută, îl reprezintă cerealele pentru boabe, în jur de 162 mii de hectare. Dintre acestea, porumbul se cultivă pe nu mai puțin de 97 de mii de hectare, iar grâul și secara, pe circa 48 de mii de hectare. În creștere de aproape trei ori față de 1990 sunt suprafețele cultivate cu orz și orzoaică, acestea reprezentând în prezent nu mai puțin de 15.500 de hectare, iar diferența până la totalul de mai sus este dată de culturile de ovăz.
În zona leguminoaselor pentru boabe, cea mai spectaculoasă creștere au înregistrat-o suprafețele cultivate cu mazăre, 9.370 de hectare față de doar 1.614 în 1990, în timp ce fasolea a cunoscut un recul semnificativ, de la 4.715 până la doar 557 de hectare cultivate în anul 2018.
Interesul fermierilor gălățeni a înregistrat cel mai remarcabil salt în privința plantelor uleioase. Astfel, dacă în urmă cu 30 de ani suprafețele cultivate cu floarea-soarelui erau de doar de circa 19 mii de hectare, în prezent această plantă anuală a urcat în topul preferințelor până pe locul al doilea, ocupând nu mai puțin de 54 de mii de hectare. De asemenea, dacă privim în dinamica perioadei analizate, culturile de rapiță, inexistente în Galați imediat după 1990, se întind în prezent pe 23 de mii de hectare din suprafața arabilă a județului.
Dacă în categoria plantelor pentru industrializări, culturile de sfeclă de zahăr s-au diminuat puternic, de la aproape trei mii de hectare până la doar circa 230 de hectare, nici cartofii nu mai au aceeași ”căutare”, suprafața cultivată fiind în prezent de doar puțin peste o mie de hectare, o treime față de 1990, un motiv putându-l reprezenta și schimbările climatice din acest interval.
În zona legumicolă, suprafețele cultivate au crescut la peste zece mii de hectare, iar dacă la ardei (în jur de 900 de hectare) și tomate (circa 2.500 de hectare) nu constatăm modificări, creșteri sunt pentru culturile de varză, cu circa 470 de hectare, vinete, în jur de 180 de hectare, ceapă, plus 169 de hectare și chiar usturoi, cu 30 de hectare.
Pe de altă parte, a scăzut apetența fermierilor gălățeni pentru furajele perene, lucerna fiind cultivată în 2018 pe doar circa zece mii de hectare, cam jumătate din suprafața din 1990, în timp ce un trist fenomen a afectat livezile pe rod. Acestea mai reprezintă doar 363 de hectare față de circa 1.700 în 1990.
