Sturionii de pe Dunăre, „spionaţi” prin calculator!

Scris de Ovidiu Amălinei

Miercuri, 29 August 2012 00:00

• Proiect de 8,1 milioane de euro pentru monitorizarea timp de şase ani a mediului acvatic al Dunării * Dotaţi cu cipuri electronice, 150 de cybersturioni vor oferi informaţii despre viaţa din adâncuri * Datele obţinute vor fi folosite pentru a evalua impactul lucrărilor hidrotehnice de pe tronsonul Călăraşi - Brăila

  ---

Trebuie precizat că proiectul, denumit ROMOMED, a fost lansat în contextul planurilor de executare de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a unor lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, pe sectorul Călăraşi - Brăila. „Proiectul a fost structurat pe trei faze şi se referă nu numai la sturioni, ci la tot ce reprezintă floră, faună, parametri aer-apă-sol. Prima fază (4 luni), demarată anul trecut, a vizat o monitorizare a condiţiilor de mediu înainte de începerea lucrărilor hidrotehnice, a doua fază - în care am intrat acum - vizează o monitorizare pe parcursul lucrărilor (32 luni) şi, în sfârşit, în faza a treia se va face o analiză finală după o monitorizare de trei ani, iar de aceste rezultate vor depinde viitoarele strategii de modernizare a cursului Dunării, fără însă a aduce vreo atingere bogăţiilor naturale ale fluviului”, ne-a explicat Melania Boşcăneanu, coordonator al echipei de management ROMOMED.

„Spionii” din adâncuri

Fără îndoială, sturionii sunt „vedetele” acestui proiect, o întreagă armată de biologi, ihtiologi, specialişti în măsurători şi diagnoză şi chiar informaticieni şi matematicieni fiind pe urmele lor. Rolul de lider al consorţiului din care fac parte mai multe unităţi cu caracter ştiinţific revine Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, tutelat de Ministerul Mediului. Ideea este că, pentru a afla mai multe despre viaţa acvatică a sturionilor, este nevoie de „spioni” care să acţioneze în adâncuri. Iar această a misiune este dusă la bun sfârşită cu ajutorul…. cybersturionilor. Mai exact, cu ajutorul pescarilor, echipa de cercetători a „racolat” de anul trecut şi până în prezent în jur de 150 de sturioni, iar acestora le-au fost implantate cipuri electronice cu ajutorul cărora le este monitorizată viaţa din adâncuri. „Imediat ce o echipă de pescuit prinde un exemplar de sturion - majoritatea capturilor au fost în punctele Bala şi Caleia, se dă alarma şi echipa din cadrul proiectului se deplasează la faţa locului pentru „ciparea” exemplarului. Sturionul este transportat într-un container special, este anesteziat prin electronarcoză şi i se implantează cipul. De asemenea, i se prelevează de la aripioară probe ADN, pentru a se determina familia din care face parte. Practic, totul decurge în condiţii sterile, ca într-o sală de operaţie”, ne-a spus la rândul său specialistul în probleme de mediu Marius Decuseară. Odată trecuţi prin operaţie, cybersturionii primesc un cod special şi sunt eliberaţi în Dunăre în apropierea locului în care au fost capturaţi. Activitatea lor este înregistrată cu ajutorul unor staţii de telemetrie, iar datele obţinute sunt transpuse pe modelul hidromorfologic al Dunării.

Pe lângă aceste argumente, un rol deloc de neglijat în asigura cooperarea pescarilor au fost şi premiile acordate pentru fiecare sturion capturat pentru a fi „cipat”, adică 30 lei/kg în viu. Trebuie spus că proiectul ROMOMED a făcut senzaţie printre ihtiologi. Practic, până în prezent, nu s-a mai făcut o monitorizare atât de detaliată, iar rezultatele au fost fascinante chiar şi pentru cei care cunoşteau bine viaţa din adâncurile Dunării. Să vezi cu ajutorul camerelor subacvatice speciale sturionii în habitatul lor natural, uneori şi câte cinci, şase la un loc este o imagine care-i taie răsuflarea oricărui iubitor al naturii. „Până în prezent se presupuneau doar cam care ar fi comportamentul sturionilor, care sunt locurile de reproducere, de hrănire sau de iernare. În urma cercetărilor din cadrul acestui proiect, unele aspecte au fost confirmate, altele au fost infirmate, cert este că datele noastre s-au îmbunătăţit considerabil. Astfel, eventualele proiecte derulate de-a lungul Dunării se pot cu adevărat derula cu respectarea principiului dezvoltării durabile, în care interesele economice sunt puse în acord cu cele privind protecţia mediului”, ne-a mai explicat Melania Boşcăneanu. În urma proiectului de cercetare s-au identificat care sunt zonele sensibile şi ferestrele optime de lucru la tronsonul Călăraşi - Brăila, astfel încât viaţa sturionilor să fie perturbată cât mai puţin. Mai mult, măsurătorile făcute vor contribui pe viitor şi la protejarea altor bogăţii ale fluviului, astfel încât moştenirea Dunării să fie protejată şi pusă în valoare.