Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
4 comentarii
  • Proiect de 8,1 milioane de euro pentru monitorizarea timp de şase ani a mediului acvatic al Dunării * Dotaţi cu cipuri electronice, 150 de cybersturioni vor oferi informaţii despre viaţa din adâncuri * Datele obţinute vor fi folosite pentru a evalua impactul lucrărilor hidrotehnice de pe tronsonul Călăraşi - Brăila
Cel mai amplu proiect de monitorizare a ihtiofaunei, cu accent deosebit pe sturioni, se află în plină desfăşurare pe Dunăre. Nu mai puţin de 8,1 milioane de euro este valoarea unui proiect finanţat prin POS Transporturi, planificat a acoperi o perioadă de 72 de luni, în cadrul căruia unul dintre obiectivele principale este acela de a se stabili care este comportamentul sturionilor în timpul migraţiunii, care sunt zone de reproducere şi de hrănire ale acestora.
Trebuie precizat că proiectul, denumit ROMOMED, a fost lansat în contextul planurilor de executare de către Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a unor lucrări de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, pe sectorul Călăraşi - Brăila. „Proiectul a fost structurat pe trei faze şi se referă nu numai la sturioni, ci la tot ce reprezintă floră, faună, parametri aer-apă-sol. Prima fază (4 luni), demarată anul trecut, a vizat o monitorizare a condiţiilor de mediu înainte de începerea lucrărilor hidrotehnice, a doua fază - în care am intrat acum - vizează o monitorizare pe parcursul lucrărilor (32 luni) şi, în sfârşit, în faza a treia se va face o analiză finală după o monitorizare de trei ani, iar de aceste rezultate vor depinde viitoarele strategii de modernizare a cursului Dunării, fără însă a aduce vreo atingere bogăţiilor naturale ale fluviului”, ne-a explicat Melania Boşcăneanu, coordonator al echipei de management ROMOMED.
„Spionii” din adâncuri

Fără îndoială, sturionii sunt „vedetele” acestui proiect, o întreagă armată de biologi, ihtiologi, specialişti în măsurători şi diagnoză şi chiar informaticieni şi matematicieni fiind pe urmele lor. Rolul de lider al consorţiului din care fac parte mai multe unităţi cu caracter ştiinţific revine Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, tutelat de Ministerul Mediului. Ideea este că, pentru a afla mai multe despre viaţa acvatică a sturionilor, este nevoie de „spioni” care să acţioneze în adâncuri. Iar această a misiune este dusă la bun sfârşită cu ajutorul…. cybersturionilor. Mai exact, cu ajutorul pescarilor, echipa de cercetători a „racolat” de anul trecut şi până în prezent în jur de 150 de sturioni, iar acestora le-au fost implantate cipuri electronice cu ajutorul cărora le este monitorizată viaţa din adâncuri. „Imediat ce o echipă de pescuit prinde un exemplar de sturion - majoritatea capturilor au fost în punctele Bala şi Caleia, se dă alarma şi echipa din cadrul proiectului se deplasează la faţa locului pentru „ciparea” exemplarului. Sturionul este transportat într-un container special, este anesteziat prin electronarcoză şi i se implantează cipul. De asemenea, i se prelevează de la aripioară probe ADN, pentru a se determina familia din care face parte. Practic, totul decurge în condiţii sterile, ca într-o sală de operaţie”, ne-a spus la rândul său specialistul în probleme de mediu Marius Decuseară. Odată trecuţi prin operaţie, cybersturionii primesc un cod special şi sunt eliberaţi în Dunăre în apropierea locului în care au fost capturaţi. Activitatea lor este înregistrată cu ajutorul unor staţii de telemetrie, iar datele obţinute sunt transpuse pe modelul hidromorfologic al Dunării.
Proiect în premieră
Una dintre temerile cele mai mari ale cercetătorilor a fost aceea că sturionii marcaţi vor încăpea pe mâna braconierilor, dar, cel puţin până în momentul de faţă, toţi cybersturionii sunt teferi. Mai mult, şi pescarii au înţeles importanţa proiectului şi efectele lui pe termen mediu şi lung. „Pescarilor le-a fost explicat ce vrem să facem şi că, în cele din urmă, datele obţinute de noi ne vor ajuta să înţelegem mai bine comportamentul sturionilor, iar studiul va fi folosit inclusiv la viitoarele programe de repopulare a Dunării cu această specie”, a precizat coordonatorul proiectului.
Pe lângă aceste argumente, un rol deloc de neglijat în asigura cooperarea pescarilor au fost şi premiile acordate pentru fiecare sturion capturat pentru a fi „cipat”, adică 30 lei/kg în viu. Trebuie spus că proiectul ROMOMED a făcut senzaţie printre ihtiologi. Practic, până în prezent, nu s-a mai făcut o monitorizare atât de detaliată, iar rezultatele au fost fascinante chiar şi pentru cei care cunoşteau bine viaţa din adâncurile Dunării. Să vezi cu ajutorul camerelor subacvatice speciale sturionii în habitatul lor natural, uneori şi câte cinci, şase la un loc este o imagine care-i taie răsuflarea oricărui iubitor al naturii. „Până în prezent se presupuneau doar cam care ar fi comportamentul sturionilor, care sunt locurile de reproducere, de hrănire sau de iernare. În urma cercetărilor din cadrul acestui proiect, unele aspecte au fost confirmate, altele au fost infirmate, cert este că datele noastre s-au îmbunătăţit considerabil. Astfel, eventualele proiecte derulate de-a lungul Dunării se pot cu adevărat derula cu respectarea principiului dezvoltării durabile, în care interesele economice sunt puse în acord cu cele privind protecţia mediului”, ne-a mai explicat Melania Boşcăneanu. În urma proiectului de cercetare s-au identificat care sunt zonele sensibile şi ferestrele optime de lucru la tronsonul Călăraşi - Brăila, astfel încât viaţa sturionilor să fie perturbată cât mai puţin. Mai mult, măsurătorile făcute vor contribui pe viitor şi la protejarea altor bogăţii ale fluviului, astfel încât moştenirea Dunării să fie protejată şi pusă în valoare.
Citit 2548 ori Ultima modificare Marți, 28 August 2012 18:56

4 comentarii

  • postat de petrica Sâmbătă, 01 Septembrie 2012 11:09 Link la comentariu
    0
    0

    dupa spusele celor trei comentarii,eu as fi de parere sa le implanteze pescarilor si lor niste cipuri.sa fie si ei monitorizati,bineinteles celor care nu-s in regula.dar iar ma intorc tentatia ii mare,o spaga o atentie o maslina!

    Raportează
  • postat de Alecu Joi, 30 August 2012 08:02 Link la comentariu
    0
    0

    Celebrul Grigorov Ionel zis si Fani Barca,pescuieste si vinde sturioni fara nici cea mai mica jena.Institutul piscicol populeaza Dunarea cu aceste specii rare ,iar acesti indivizi braconeaza fara discernamant.Din pacate nimeni nu ia nici un fel de masuri.

    Raportează
  • postat de alt anonim Miercuri, 29 August 2012 16:28 Link la comentariu
    0
    0

    se da cu pasa la greu in zona romportmet ic bratianu de ceva vreme la cega sau sturioni si frontiera a venit in fata noastra(pescari amarati) si au luat dreptul de la barcagii asta pe malul Tulcei.

    Raportează
  • postat de Anonim Miercuri, 29 August 2012 09:55 Link la comentariu
    0
    0

    Se pare ca temerile s-au adeverit. Duminica la trecere bac I.C. Bratianu era un baiat "descurcaret" care umbla cu sacosa si intreba lumea daca nu cumpara sturioni.
    O alta problema ar fi "datul la japca" prin care alti baieti descurcareti prind somni de zeci de kile si le vand la restaurantele de pe faleza pe sume frumusele. O data am alertat fenomenul Politiei de Frontiere, acestia au fost foarte propmpti, au venit la fata locului, insa dubiosii nu au patit nimic pe motiv ca aveau "permis de pescuit" plus un sac de peste luat cu japca. Cred ca ar trebui inasprita "putin" legislatia in acest sens.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.