Gălăţenii vor scoate din buzunar pentru masa de Paşte peste 15 milioane de euro
Foto: Montaj foto: Bogdan Codrescu

Gălăţenii vor scoate din buzunar pentru masa de Paşte peste 15 milioane de euro
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* Cu 400 de lei, satisfacem şi necesităţile, dar şi parte dintre gusturile mai fine * Mâncarea bună pentru două zile de sărbătoarem, stropită cu băuturi de calitate, costă cam jumătate din salariul minim net


Anul trecut, cei mai mulţi dintre noi am cheltuit între 100 şi 300 de lei pentru masa de Paşte, se arăta într-un studiu publicat la acea vreme. În acest an, însă, luând în calcul creşterea unora dintre preţuri, cum ar fi gazul metan sau carburanţii, care au determinat şi scumpirea mâncării, am spune că totalul cheltuielilor legate de masa de Paşti sporeşte cu măcar 50-100 de lei pentru o familie cu trei membri - părinţi şi copil, care primeşte oaspeţi, la masă, măcar într-una dintre primele două zile de Paşte (duminică şi luni). Iar ca sărbătoarea să fie completă - nu doar un prilej să ne punem burţile la cale - cei mai mulţi dintre noi îşi mai cumpără şi câte ceva de îmbrăcat sau pentru casă, sporind astfel sumele care merg în industria de consum.
Cheltuim, deci, măcar jumătate din salariul minim net şi până la o treime din cel mediu net numai pe mâncarea pentru două zile de sărbătoare! Într-un oraş în care economia se zbate ca peştele pe uscat, cheltuieli de asemenea amploare îi cam împovărează pe cei mai mulţi dintre gălăţeni şi le umbreşte, parţial, bucuria! Majoritatea chibzuieşte acum fiecare leu, că doar ceva-ceva ar trebui să ne mai rămână în pungă şi pentru perioada de după Paşte!

Cheltuieli cu gust şi cu grade bahice

Suntem, de toţi, circa 507.000 de gălăţeni, iar dacă am da, în medie, 400 de lei de familie pe mâncarea de duminică şi de luni, reiese că vom cheltui puţin peste 15 milioane de euro numai pe alimente. Dacă ne gândim bine, nici n-am fi zis că avem atâta bănet, uitându-ne la ce vânt de pustiu bate prin buzunarele gălăţenilor! Pe ce dăm însă banii?
Carne. Carnea de miel ajunge, de regulă, în galantare abia începând de miercuri. Şansele să luaţi kilogramul cu mai puţin de 24-25 de lei sunt, însă, destul de mici. Iar în cazul în care vă bate, totuşi, gândul să faceţi şi ciorbă, şi stufat, şi drob, dar să aveţi şi de o friptură sau cine-ştie-ce alte feluri sofisticate pentru familie şi musafiri, s-ar putea să daţi peste 50 de lei numai pe carnea de sezon. Nu vreţi miel? Pulpa de porc, spre exemplu, se dădea, la finele săptămânii trecute, cu 14,6 lei în Auchan, cu 15,99 lei în XXL şi cu 17,49 lei în Kaufland.
Ouă roşii.
În chioşcurile stradale, oul costă între 30 şi 60 de bani. Cel mai ieftin ou pe care l-am găsit în supermaket costă 40 de bani (la Auchan), iar cel mai scump ajunge la 87 de bani. Per total, o familie de trei persoane care mai primeşte şi invitaţi în primele zile ale Paştelui va avea nevoie cam de vreo 20 de ouă pentru înroşit. Deci, între şase lei şi 18 lei doar pentru ouăle de înroşit, fără a le mai pune la socoteală pe cele pentru gătit.
Cozonac, pască şi figurine de ciocolată. Studiile efectuate în cursul anilor trecuţi, la nivel naţional, au demonstrat faptul că în perioada pascală vânzările producătorilor de dulciuri se triplează, chiar dacă preţurile de sezon nu sunt tocmai mici. Prin supermarketuri, am găsit cozonac al cărui preţ pleacă de la 1,7 lei suta de grame şi ajunge la 2,5 lei suta de grame. În cofetării şi în brutăriile bune, preţurile sunt mai mari. Mai exact, suta de grame de cozonac nu se dă cu mai puţin de trei lei. Mai ales dacă primiţi oaspeţi, vă trebuie vreo trei cozonaci, pentru două zile. Calitatea maximă înseamnă o cheltuială de încă vreo sută de lei. Ieşiţi, însă, mai ieftin dacă aveţi timp, răbdare şi cunoştinţele necesare ca să îi preparaţi acasă.
Ciocolata: de la ouăle de 20 de grame care se vând cu 50 de bani până la cutiile cu bomboane de 350 de grame care costă 33 de lei.
Alimente diverse. Oricât de mult v-ar place zilele de Paşte, n-o să puteţi mânca, două zile încheiate, numai carne de miel, ouă roşii, cozonaci şi pască. Vă mai trebuie măcar alimente diverse - brânzeturi, verdeţuri şi, eventual, semipreparate. Să spunem de încă vreo 50 de lei per familie.
Bahicele. Preţul litrului de vin, vrac sau îmbuteliat în sticlă de plastic, variază între patru lei şi şapte lei. Preţul unei sticle cu vin de 750 de ml porneşte de pe la circa 9 lei şi ajunge până la peste 102 de lei, în cazul vinurilor de colecţie (Auchan, negru de Purcari din 2010). Doza de Timişoreana costă, în Lidl, 2,39 lei, acelaşi preţ ca în XXL. Sticla de tărie de 750 de ml sau de un litru, în funcţie de soi şi de marcă, vă costă măcar vreo 40 de lei.

Ne înnoim, dar ne arde la buzunare

Pentru familia de trei membri - părinţi şi copil - cheltuiala minimă pentru haine, de Paşte, nu prea are cum să scadă sub 150 de lei. Asta, dacă fiecare îşi cumpără doar câte un tricou. Prea multe reduceri consistente la haine n-am văzut, cel puţin până acum. Dacă ţinem cont că o pereche de încălţări de bună calitate costă minim 150 de lei, s-ar putea să ne piară cu totul cheful să ne mai uităm pe la standurile cu accesorii care-i fac omului viaţa frumoasă, cum ar fi ceasurile, parfumururile şi bijuteriile.
Cunoscuta tendinţă a gălăţeanului de a-şi cumpăra electronice la sărbători s-ar putea, de asemenea, să mai aştepte. Nu de alta, dar  vorbim deja despre cheltuieli suplimentare de mii de lei, pe care, cel mai probabil, nu prea ni le vom permite, dacă suntem chibzuiţi.

Cine face profit de pe urma sărbătorii
Cine cheltuieşte ştim. Noi, toţi, vom scote din buzunar cât de mult ne vom putea permite. Cine câştigă, însă? Bani buni fac în această perioadă şi producătorii de alimente care, de regulă, îşi cresc ritmul de livrare. Totuşi, cel mai mult de câştigat au, fără doar şi poate, marii retailerii. Spre exemplu, conform Mednet Marketing Research, consumul de dulciuri se triplează în perioada pascală. Creşte, de asemenea, substanţial consumul de carne şi produse procesate din carne şi, bineînţeles, cel de alcool. Iar cum gălăţenii au, în medie, mai mult de un supermarket per cartier, putem spune că, în mod sigur, familiile de mari retaileri vor face cel mai bun profit de pe urma poftei noastre de a sărbători.


Citit 2101 ori Ultima modificare Duminică, 13 Aprilie 2014 16:00

4 comentarii

  • postat de Nu mai faceti articole[si reclama] la comanda
    Luni, 14 Aprilie 2014 18:32
    89.136.186.***
    Mai documentati-va,sau sunteti ,,platit,,sa faceti reclama celor de la Auchan ?Am luat oua cu 9,99 lei din Profi,asadar 0,33 bani oul .Si mai sunt produse destule la preturi mult mai mici decat la Auchan sau Lidl.
    2
    1
    Raportează
  • postat de David
    Luni, 14 Aprilie 2014 12:27
    5.13.235.***
    Dl. Marius Stanica are mare dreptate ! Dar uniunea acestor doua orase ar duce la pierderea multor functii pentru cei ce taie frunza la caini . Sunt galatean, dar oricum Braila are oameni mult mai valorosi decat ai acestui oras . Am constatat in timpul mai multor stagii universitare la,, Dunarea de Jos ,, .
    0
    9
    Raportează
  • postat de Marius Stanica
    Luni, 14 Aprilie 2014 09:34
    213.218.53.***
    Stiu ca poate comentariul meu pare a fi pe langa subiect dar intr-un oras asa sarac, cheltuielile sunt mici si dureroase, daca am fi un POL DE DEZVOLTARE in ROmania, si oamenii ar avea venituri mai mari si o viata mai decenta, locuri de munca mai multe, lucrurile ar sta mult mai bine.

    Dar ca sa fie facut acest lucru trebuie FACUTA INFRASTRUCTURA ORASULUI GALATI care dealtfel este inexistenta.

    Dar daca ne gandim la adresa orasului Galati nu puteti sa vedem decat aceste lucruri :
    - fara aeroport
    - fara autostrada
    - fara centura (lipseste bucata in continuare 2B pe Sendreni - Smardan - Vanatori/Costi ca apoi sa ajunga spre Giurgiulesti pe soseaua existenta)
    - fara pod peste Dunare

    Daca am avea in schimb, la orasul Galati IMPREUNA cu orasul Braila avem o ZONA URBANA
    - cu aeroportul "Dunarea de Jos" in raza a 20 km a celor doua orase
    - Braila are centura si ar fi extraordinar continuarea 2B cu Sendreni - Smardan - Vanatori / Sat Costi
    - un pod intre Galati si Braila cu legare la centura Brailei care ar lega nu numai soseaua de dig (cu un sens giratoriu) dar si ar ajunge la centura 2B a Brailei - Baldovinesti / Vadeni cu un sens giratoriu, si eventual acel punct sa fie punctul de jonctiune si cu autostrada care vine dinspre Ploiesti - Buzau - Ploiesti - Braila/Galati dar si punct de legatura cu autostrada Bacau - Marasesti - Focsani - Braila/Galati !!!

    ar fi fantastic.

    Un punct puternic intre cele doua orase, care sa creeze integrat aceasta zona urbana, cu pod peste Dunare intre cele doua orase, cu un aeroport intre cele doua orase, cu autostrada Ploiesti - Buzau - nod rutier in nordul celor doua orase, si o autostrada Bacau - Marasesti/Focsani catre acelasi nord ale celor doua orase Braila Galati , cu podul peste Dunare spre Constanta AR DESCHIDE CLAR ACEASTA ZONA ca un POL DE DEZVOLTARE CLAR DE LUAT IN SEAMA.

    Investitorii ar veni, oamenii ar avea de munca, tinerii nu ar mai pleca sa faca buzunarele mari la UE15, sau alte orase poli actuali deja de dezvoltare in Romania: Cluj, Timisoara, Brasov, Sibiu, Constanta, Iasi, - chiar si Craiova !!
    ci ar ramane in Galati / Braila si am putea sa dezvoltam aceasta zona !

    Oamenii ar castiga mai bine, veniturile la bugetele oraselor si judetelor ar creste, salariile doctorilor (publici sau privati ar creste) etc, etc, etc.

    Si asta daca POLITICIENII DIN GALATI si BRAILA ar lasa orgoliile idioate si ar da curs acestui proiect.
    0
    7
    Raportează
  • postat de hagi
    Luni, 14 Aprilie 2014 09:06
    89.137.137.***
    Trebuia sa vedeti ieri pe Faleza citi galateni mincau scrumbie si beau bere si dupa acest aspect sa spuneti cite milioane de euro vor cheltui galatenii.
    0
    5
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.