Un caz obişnuit: pentru o diferenţă de puţin peste o sută de lei, imputabilă sau nu casieriţelor, neglijenţă sau mic furtişag, o firmă bucureşteană care aducea lunar la bugetul local zeci de mii de lei din impozite şi dădea de lucru la peste o sută de angajaţi a fost închisă de organele de control. Care, nu-i aşa, îşi făceau datoria, după lege. Lege care se aplică, dar se şi face, cu ochii închişi, de parcă am fi în Ţara lui Oz şi toate merg după bunul simţ, astfel că nu trebuie să te gândeşti cum va fi legea eludată. Legea e chioară şi dă în gropi, iar controalele oarbe şi dese. Kontrolnicii, nu tâlharii cu cagulă distrug de fapt mica economie albă şi gri, mai tare decât bombele atomice! Şi, după atâţia ani de tranziţie, rămân neaplicabile multe dintre legi.
Local, vechi hotărâri de Consiliu prevedeau refugii în staţiile de transport în comun, făcute de cei ce-şi deschideau acolo afaceri, strada Paul Păltănea rămâne legal numele dat unui tronson din Mihai Bravu, Parcul Cloşca a devenit "Coposu"… Dar nu se aplică!
Idei noi? Clădirile cu bulină roşie rămân o ruletă rusească! După cumplitul accident de la clubul "Colectiv", în centrul Capitalei s-au închis la greu restaurante, magazine, chiar şi un teatru de renume, iar tăvălugul va ajunge probabil şi la noi, căci nimeni n-ar vrea să răspundă cu funcţia sau chiar libertatea. Blocuri bucureştene în care pe opt etaje supravieţuiesc locatari cu bulină au acum parterul comercial închis. Fără soluţii tehnice, magazinul sau barul se închid şi gata! Astfel se pierd milioane pentru bugetul Primăriei, ajung pe drumuri mulţi angajaţi, iar turiştii nu mai vin în centrul fostului "mic Paris".
Şi Galaţiul a… îmbulinat-o, dar nu sunt bani şi idei (în afară de "pansarea" trecerii de vizavi de Biserica grecească) pentru reabilitări. Se vor închide şi alte mici afaceri? Asta s-a făcut deja cu multe chioşcuri gălăţene, desigur, amărâte, fără a reda însă şarmul de odinioară al urbei…
Mai e ceva: adoptarea unui legi noi cerea şi consultare publică. Şi se face, formal, sunt publicate tâmpeniile propuse din birou, dar comentariile cetăţenilor sunt uitate! Nu este clar nici pe câţi îi afectează o hotărâre nouă, dacă nu cumva ea va îndrepta într-o parte ca să dărâme mai mult în alta, dacă măcar va putea fi aplicată şi dacă era prioritară!
Am văzut cum, dintr-un scaun cu rotile, un om simplu dintr-o mică aşezare dunăreană a transformat-o într-un Eldorado al proiectelor europene câştigate. În continuare, mai rămânea ca primăria să… nu se pună contra!
Şi societatea civilă gălăţeană s-a dezvoltat vizibil, are reacţii în stradă, dar şi propuneri, proiecte, fonduri atrase! Mentalitatea generală însă, noi venind din comunism cu lecţia învăţată, ne face încă să aşteptăm doar "să ne dea" "Tătucul". Păi, câţi gălăţeni asistă la şedinţele publice de consilii locale sau judeţene, să ştie ce ne aşteaptă şi să intervină rapid? Chiar dacă şedinţele sunt şi televizate, preferăm să aşteptăm para mălăiaţă, privind la cracii posturilor tv, în timp ce tehnocraţii reinventează arcul şi aragazul.
Ieri mă întreba cineva ce ne deosebeşte de americani. Păi, simplu, încă de pe vremea pionierilor, ei se organizează ca să se ajute, dar vin şi la şedinţele primăriei. Şi învaţă legile, ca să-şi cunoască drepturile, nu lasă totul la mâna aleşilor!
