Monumente cu vârful în jos

Evaluaţi acest articol
(14 voturi)

Nu doar palatele, cu ţâful acoperişurilor spre nori, pot fi atracţii turistice, putem privi, iată, şi în jos. Dar nu mi-a venit să cred ce reacţie civilizată au avut cetăţeni din Râmnicu Sărat: în loc să înjure că li se întrerupe drumul, bortelit de un crater enorm care înghiţise un automobil, declarau că abia aşteptau să fie pusă în valoare turistică hruba de dedesubt.

La Galaţi, mii de „hrube”, după unii specialişti (regretata ingineră Margareta Bălan întocmise chiar hărţi ce arătau legături subterane între Dunăre şi Brateş), au fost astupate după descoperire, ignorate sau contestate. Eu, unul, am străbătut câteva lungi. Multe prăbuşiri de carosabil, ca şi la Râmnic, au fost „pansate”: de pildă, s-a prăbuşit, în spatele Primăriei, catacomba ce venea dinspre fostul han al Mariei Obrenovici, de pe strada Cuza. Din fericire, Primăria n-a astupat-o atunci, precum altele din oraş, dar i-a pus o tablă navală deasupra şi basta!

Un fost prefect îmi mărturisea că, mergând după fonduri guvernamentale pentru drumuri, a avut noroc că ministrul a slobozit banii, căci tocmai văzuse la tv un autobuz „înghiţit” de strada Brăilei. Impact emoţional! Bucureştiul sau Iaşiul sunt printre oraşele care au pus în valoare impactul hrubelor, iar Brăila încearcă. Noi nici măcar nu le-am datat. Au, în tot cazul, peste 150 de ani.

"Având în vedere însemnatul număr de hrube ce potricălesc (adică, găuresc) oraşul în diferite părţi”, cotidianul „Vocea Covurluiului” publica, în iulie 1880, o ordonanţă a primarului, cu avizul “inginerului oraşului”, pentru “legarea şi asigurarea hrubelor”, invocând mulţimea de tuneluri, multe în surpare la ploi. Acum, punem tablă!

Pentru numai zece metri de hrubă vizibili, buzoienii îşi fac planuri: Direcţia de Cultură din Buzău a decis “clasarea de urgenţă” a (probabil)  pivniţei brâncoveneşti de secol XVII, legată subteran cu o mănăstire, drept “monument istoric”. Deşi restaurarea afectează un drum naţional, directorul adjunct al Muzeului Judeţean speră că situl arheologic medieval va avea importanţă naţională şi va fi „un important punct de atracţie turistică”. Noi, punem tablă. De ce? Avem prea multe găuri ca să le mai preţuim!

Citit 1077 ori Ultima modificare Marți, 28 Februarie 2017 17:49

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.