Un Eminescu simbol al geniului, un Eminescu din cărţi şi un altul personal. Aceste trei feţe ale Poetului au ieşit ieri la iveală, la cele trei manifestări distincte organizate la Galaţi la 159 de ani de la naşterea poetului.
Statuia, ca simbol al geniului
Evenimentul care a prefaţat ziua de 15 Ianuarie a fost, ca în fiecare an, cel din Parcul Central, singurul la care gălăţenii ar fi putut participa în număr mai mare, nestingheriţi cel puţin în privinţa spaţiului generos. Ar fi avut ocazia rară să admire statuia Poetului întreagă, cuprinzând şi mâna, exact aşa cum a realizat-o sculptorul Frederik Stork. Însoţiţi de educatoare şi profesoare, copiii de grădiniţă şi elevii de gimnaziu au ascultat cuminţi scurtele discursuri ale oficialităţilor şi ale oamenilor de cultură, dar mai ales pe una dintre colegele lor de generaţie, de la Şcoala 13, care a avut onoarea să recite, lângă statuie, „Luceafărul”. Numai nouă strofe…
Reeditare-eveniment
La Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, lansarea reeditării după un volum omagial dedicat lui Eminescu, apărut în urmă cu fix un veac, i-a reunit în special pe oamenii de litere, membri ai filialei Galaţi-Brăila a Uniunii Scriitorilor din România, redactori şi colaboratori ai revistei Centrului Cultural, bibliotecari de la „V.A. Urechia”. Volumul „Omagiu lui Mihail Eminescu cu prilejul a 20 de ani dela moartea sa (1909)”, tipărit de instituţia organizatoare într-o ediţie limitată, de popularizare, ni-l aduce aproape pe Poetul din cărţi, cum a fost receptat de diferite personalităţi. Este, în acelaşi timp, şi un mod onorabil de a-i cinsti pe gălăţenii care au contribuit la realizarea primei ediţii, cum a spus unul dintre invitaţi. Cartea, a cărei apariţie a fost susţinută de istoricului Paul Păltănea, este „un adevărat monument de limbă”, a apreciat-o şi profesorul Cătălin Enică, cel care semnează Cuvântul către cititori şi Postfaţa.
Receptarea personală
Reconstituit din gândurile fiecăruia dintre invitaţi, din versurile recitate de actori, Eminescu de la Biblioteca Judeţeană a fost cel personal. La manifestarea de la bibliotecă a ţinut să fie prezent şi PS Casian Crăciun, Episcopul Dunării de Jos, alături de numeroşii iubitori ai operei poetului.
Şi poate nu ar trebui să omitem din programul manifestărilor din acest an, extinse, de altfel, pe mai multe zile, montarea unei noi mâini la statuia lui Eminescu. „Eveniment” care nu intră, bineînţeles, pe lista manifestărilor oficiale şi despre care autorităţile amintesc în trecere, ca despre orice lucru ruşinos. „Avem datorii mari faţă de Poet”, spunea eminescologul George Lateş, la manifestarea de ieri, de la bibliotecă, referindu-se, evident, la o datorie culturală. Iar raportat la moştenirea monumentului din parcul Eminescu nici nu e vorba de altceva decât de o datorie neîmplinită, de vorbă în vânt şi declaraţii de faţadă.
