Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi

Da...nimeni nu ştie ce a fost, ce s-a întâmplat, ce s-a petrecut ieri în oraşul cu negustori cumpliţi! În acest sens, am iscodit o sumă pertinentă de umanoizi, că aşa li se spune istor bipezi controlaţi de domnul Lucifer în goana după Nicăieri! Am îndrăznit să întreb un număr cât…

Arcadia – formă frumoasă şi particulară a ne/norocirii! preţ şi dispreţ deghizat al muritorilor de rând! Obsesie a zeilor refuzaţi la porţile Olimpului! nădejdea şi contra/mandatarea mea deodată! – gata, m-am lămurit despre Raiul cu bune intenţii! mi s-au spulberat zăgazurile ne/răbdării! mă declar vulnerabil şi mare dez/amăgit! şi mă…

Doamna aiasta din barul aista mă priveşte frumos! şi foarte frumoasă! dar mult mai mult decât a naibii de frumoasă-i aiastă doamnă! bineînţeles, sunt mai mult decât lulea îndrăgostit de ea! vreau să-i dau o floare, dar ea-mi spune marţial: lasă, prostule, aşteaptă să se facă toamnă!...Parol, numai şi numai…

Înainte de mult aşteptata noastră întâlnire, te anunţ şi te avertizez că nu iubesc nici o Patrie! şi că nici o frică nu mă încearcă din cauza ei, pentru ea, deoarece exact în Curbură de Carpaţi o doare de inima mea şi de inima ta! că astă limbă (morfologia şi…

Oare cum ai putut să crezi? Cine te-a îndemnat să pui la îndoială onestitatea-mi legendară? Ce gânduri nefaste au pus stăpânire pe tine? Ai auzit vreodată (de-a lungul vremurilor şi timpurilor) că vrun Cineva a dorit ori a îndrăznit să caute aiastă uriaşă Privire? Şi doar ţi-am spus şi ţi-am…

Chiar am uitat de când nu am mai primit o scrisoare alcătuită cu peniţa şi cu cea mai caldă cerneală din necunoscut. O scrisoare pură şi simplă. Cu litere frumos articulate, ca-n documente de cancelarie, ca-n urice domneşti. Întocmită de-un orfevru, parcă. O scrisoare scurtă şi cuprinzătoare. Convingătoare, mai ales.…

Mă sui în autobuz. E duminică. E ora șapte și douăzeci și șapte, antemeridian. Nădăjduiesc să nu mă mai sâcâie nimeni cu decibeli orali peste limitele admise de bunul simţ. Mă aşez şi deschid o carte cu psalmi. Cu fiţe de doamne/dive sus/puse, din staţia Ţiglina Unu urcă două trăncănitoare…

În fiecare zi, de câţiva ani buni, cum se zice (de câţiva ani răi, ar fi fost mai bine zis, nu?) o văd la colţul farmaciei. Stă şi tace. Nu cere. Nu priveşte la cineva anume. E o bătrână. Tare bătrână. O femeie uitată de ai săi, uitată de ai…

Ce armată?! Vai de mine! Tot nasol am nimerit-o!/ Ei s-alcoolizau la umbră şi falau Lindo Cielito!/ Eu spălam buda cu lama, că aşa pofteau oltenii:/ nişte tot un fel din ăia din regimul buruienii,/ nişte petrecuţi prin şcoală ca gâscanii prin răstoacă,/ nişte caporali bicisnici şi sergenţi muşcaţi de…

Două zile, astăzi şi mâine, în stil parodic-pamfletar, descoperiţi (pe acest colţ al curioşilor) prin ce fel de trecut au trecut cei aflaţi pe caprele schilodite ale cestei biete Românii! Aşadar, iacătă! Căutam (prin râpi, prin poduri, prin algebră, printre stele)/ generaţia de mâine, dorul meu ş-al mândrei mele!/ Aveam…

Sigur că da! Hurui de încântare, mă cutremur de admirare şi de gratitudine când văd un (aşa-zis) bărbat „încălţat” cu şlapi! Ori, dacă vreţi, cu papuci! Şi încep să mă nărui când aud zgomotul specific al acestor obiecte în mărşăluire, al acestor lucruri de folosinţă cel puţin îndelungată, dacă nu…

Bădia Nimeni locuieşte la marginea satului cu toate casele la marginea satului. Tanti Nicăieri locuieşte la marginea satului cu toate casele la marginea satului. Cum s-ar spune şi cum se vede, sunt vecini de margine. Noaptea, bădia stă pe prispa casei şi se uită la stele. Noaptea, tanti stă pe…