După ce a fost dat afară din biserică şi din hainele preoţeşti, şi după ce i-a administrat coanei foste preotese o bătălie soră cu moartea (episodul soldându-se cu plecarea bietei femei în lumea largă), I.G. s-a apucat de păscut. Că avea oi şi capre multe. Chiar şi măgar avea. Auzise că scrisesem despre faptele golăneşti ale sfinţiei sale (de unde i s-a tras şi debarcarea) şi-mi era cam frică să dau ochi în ochi cu înălţimea sa enormă. Că tare enorm era s ...

  (despre roaba lui Dumnezeu)Din colecţia „Cele mai sincere poezii despre Mama” pe marginea drumului, despărţiţi de gard,doi câini (şi doi oameni) se hârâie…trece mama cu căldările să aducă apă,se uită la oameni, se uită la câini…şi-mi zice:de aia n-are ursul coadă şi vulpea abia o târâie! sub salcâmul greu de atâtea mierle şi florio găină elegantă cotcodăceşte şi cârâie…vine mama cu căldările pline de la apă,se uită la copac, se uită la ...

  Din colecţia "Cele mai sincere poezii despre biruinţă" primesc iertare, mă declar înfrânt…!abia acum cred că era mai binesă fi păstrat un glonte pentru mine,căci nu se ştie unde, cum şi cândva trebui să încetez cu elmărşăluirea mea spre sărbătoare:locul râvnit de toţi, de fiecaresoldat umplut de glorie-n măcel, umplut de lauri, declarat erou,chiar dacă multe vieţi, nenumărate,a întrerupt, prin faţă şi prin spate,pe lângă testamentul vechi şi nou,cum a ...

Mare coadă în cel mai mare magazin din Ţiglina 3. Coadă la ţâri. Cam de cinci-şase ore bune de vară, lumea se înghesuie într-o imagine pestriţă de haine şi vorbe, într-o atmosferă cenuşie şi mocnind a lehamite şi scandal. Care mai de care se înalţă pe vârfuri să vadă cât mai e până în faţă. Care mai de care se teme că nu mai apucă din sărmanii obleţi orfani şi săraţi de visezi toată viaţa numai ocne părăsite şi regim fără sare. Care mai de care, mai al ...

  Din colecţia "Cele mai frumoase poezii despre Mama" hai, dormi încet, păpuşa mea de cârpă…doar tu mă ţii sub cer şi vezi prea bine:eşti rostul meu şi taina ce mă leagăde scâncetul seminţelor divine! hai, dormi încet, frumoasa mea de cârpă…mă rog să-ţi fie pace, să creşti mareşi să mă duci de mână tocmai undestă veşnicia ta devastatoare! hai, dormi încet, comoara mea de cârpă…tu eşti răspuns la orice întrebare:lumina mea-i din somnul tău sub c ...

  Domnul I.G. are statut de popă uriaş: peste doi metri în lungime, trei-patru şchioape în diametru, patru-cinci metri pătraţi în suprafaţă de piele, numărul 48,5 la bocanci, palme cât graiferele pentru cocs, cel puţin 120 de kilograme net pe cântarul de bijuterii, blândeţe în salturi, preoteasă fugită de acasă cu tot cu copii, apucături lumeşti cât poate duce sărmanul, oi şi capre, suflet generos, gărgăuni, idei trecute prin agheasmă, sticleţi, himere, perspec ...

  Din colecţia "Parodii originale, fără de care nu se poate" mult zvon şi bucurie vibrează-n depărtare,atât la grupa mică, cât şi la grupa mare: se bagă rătăcire la casa de nebuni,himere şi speranţe, sticleţi şi gărgăuni! se bagă cu cisterna, cu graiferul se bagăacelor într-o parte, acelor într-o doagă,acelor duşi cu pluta, acelor care zic:io-s domnul ăla mare, io-s domnul ăla mic! se bagă echilibru acelor într-o roată,să le vibreze mintea că sunt dintr-o ...

  Din colecţia "Poezii în cheia sol" puţin ori mult…n-ajunge niciodatăcât vrea să aibă parte fiecare…ce plictiseală guvernează fărăisprava echilibrelor precare! frumos abstract…vezi firele aceleasubţiri şi foarte scumpe la vedere…ce tantieme, ce mai fandoseală,ce sec…dacă rămânem fără ele! frumos absurd…auzi ce bagateleşi baliverne scapă din trompete…lire în flăcări, sfori nevertebrate…vrei să trântim speranţa de perete? urât frumos, frumos u ...

  Gândul că merg sâmbătă la Ghingheşti să mă înveţe Mărioara Stratulat cum se dansează în şcoala generală (e mare bal, monşer!) parcă îmi pune aripi şi îmi inundă sufletul cu aleasă bucurie. Desigur, merg aproape toţi flăcăii şi toate domnişoarele din sat, chiar dacă şcoala de mai sus este mai în jos, departe, peste deal şi dincolo de o misterioasă pădure. Aşadar, sâmbătă, cam după vecernie şi după Sfintele Paşti, ne gătim cât mai frumos posibil, ...

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii până Atunci" Trăiesc dezamăgirea cu mâinile la spate, ascult cum bate toaca şi inima cum bate să spargă-ncercuirea, capcana-n care stă (merge, adică, doamnă! mai are? ăăă-hă-hă!) Să spargă şi să fugă aşa, cât mai departe de baierele firii, care miros a moarte, care i-au dus otrăvuri în fiecare zi, sacrificându-i dreptul divin de a muri! Ascult cum bate vântul şi cum mă bate mama să-nvăţ fără oprire si vis amari, ama!… ...