Profesorul americano-român Nicolae Roddy, arheolog în Ţara Sfântă

Profesorul americano-român Nicolae Roddy, arheolog în Ţara Sfântă
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Studenţii Facultăţii de Istorie Filologie Teologie din cadrul Universităţii „Dunătea de Jos” au avut şansa unei ore de curs în stil american! Cu ceasul bine reglat, anume ca să nu „mănânce” din pauză, cu slide-uri proiectate (alături de modestele planşe româneşti, desenate cu mâna,  cu hărţi istorice îngălbenite, de pe pereţi), ba chiar cu glumiţe care să mai destindă frunţi încruntate pe la alte cursuri.

Numai că ora desfăşurată vinerea trecută în faţa studenţilor de dr. Nicolae Roddy, profesor pentru Vechiul Testament şi Arheologie la Universitatea Creighton, Omaha, statul Nebraska, SUA, director de şantier arheologic la Bethsaida, în Israel, a fost în întregime în engleză. Studenţii au întrebat şi ei în engleză fluentă, ba încă mai vioi ca pe la alte manifestări de acest gen în limba română, la care am mai asistat.

De altfel, conferinţa „Istorie arhaică şi arheologie în Ţara Sfântă” l-a atras inclusiv pe prof. dr. Vasile Lica, prodecanul facultăţii, care a pus de asemenea întrebări.

„Este un cărturar care îmbină pregătirea istorică şi pregătirea arheologică cu experienţa concretă a muncii pe sit de arheologie”, l-a prezentat asistenţei dr. Silviu Lupaşcu, cel care l-a adus practic la Galaţi pe profesorul american de origine română.

Dl Roddy citeşte în ebraică, siriană, română – inclusiv cu caractere chirilice, franceză şi germană.  A scris numeroase cărţi şi articole, desfăşoară foarte multe activităţi şi este  membru în consiliul eparhial al Bisericii „Sf. Nicolae” din Omaha, biserică ortodoxă sârbă.

Lectorul universitar dr. Constantin Ardelean, cel care a administrat partea tehnică a „cursului”, ne-a elucidat misterul prezenţei tocmai la Galaţi a distinsului oaspete. A fost invitat de dr. în istorie Silviu Lupaşcu, specialist în Istoria religiilor, pentru că acesta este un fiu al Galaţilor. Şi al… fostului nostru coleg de ziar, secretar general de redacţie în anii de după revoluţie, Corneliu Lupaşcu. 

Am mai aflat şi că domnişoara Aurelia Roddy, încă o adolescentă,  lucrează voluntar pe şantierul arheologic al tatălui său. Iar numele nu-i vine de la împăratul Aurelian, cum s-ar putea crede, ci i l-au dat bunicii din Alba; numele cu rădăcină latină sunt mereu folosite în Ardeal.

Prin proiectul arheologic al românului-american, istoria devine la Bethsaida o aventură. Se lucrează cu voluntari (câţiva studenţi gălăţeni s-au şi arătat interesaţi), într-un program care începe la ora cinci şi se sfârşeşte, cu o lectură, la 21,00.

„Cursul” profesorului a fost foarte interesant, ilustrat cu probe arheologice fotografiate. Pe marginea relatărilor din Cartea-Cărţilor, s-a vorbit de pildă despre un Cain care nu era chiar un coate-goale, căci îşi ridicase cetate, s-au numărat straturile arheologice la cetăţile dintr-o zonă întinsă, constatându-se că Bethsaida avea printre cele mai puţine, semn că a fost învinsă şi distrusă de mai puţine ori... R

edescoperit recent, oraşul Bethsaida, situat în nordul biblicei Mări a Galileii, fostă capitală a ţinutului  Geşur, aşezare fondată cu zece veacuri înainte de Hristos, este foarte pomenit în Noul Testament în legătură cu Iisus şi primii Săi apostoli. 

„Epoca fierului este biblică”

Am reuşit să-i pun doar câteva întrebări profesorului american de origine română, după ce a terminat conferinţa cu studenţii şi înainte de a se întâlni cu episcopul de la Dunărea de Jos.

- Fiecare arheolog visează să descopere o Troie a lui ori să dovedească ceva. Dumneavoastră ce v-aţi dorit să realizaţi prin toate aceste cercetări şi proiecte?

- Sunt deschis, ca arheolog, să descopăr orice, dar acum îmi doresc ca în următorii ani să descopăr mormântul lui Irod Filip. Sper! Flavius Jozefus menţionează că mormântul fiului lui Irod cel Mare, Irod Filip, se află la Bethsaida, dar nu a fost încă localizat.

- Aţi invocat frumoasele situri arheologice romane din România. Aţi aflat câte ceva şi despre castrul roman de la Tirighina, lângă Galaţi? Ar putea şi o zonă ca a noastră să fie de interes pentru, să spunem, un arheolog american?

- Siturile romane nu sunt specializarea mea, dar am un mare interes pentru acestea. În viitor sper să învăţ mai mult despre ele…

- S-o luăm atunci altfel: mai sunt „la modă” ruinele romane? S-ar deranja deci până aici un arheolog străin?

- Eu prefer mai mult Epoca fierului, este favorita mea.

- De ce?

- Pentru că arhitectura este mai monumentală şi mai mare şi mai puternică. Şi acoperă Vechiul Testament, pe care eu îl predau. Epoca fierului este biblică.

- Spuneaţi azi că Biblia este ca o hartă pentru arheolog. Ce fel de hartă? Cât de… topometrică este ea?

- Biblia priveşte adânc în istorie, nu consemnează evenimente, ci interpretarea evenimentelor. Jurnalistul obiectiv spune că Ierusalimul a fost distrus de către babilonieni; scriitorii Bibliei spun că  Ierusalimul a fost distrus de Dumnezeu – care i-a folosit pe babilonieni…

- Deci am putea spune şi că o serie dintre descrierile Bibliei seamănă cu munca unor jurnalişti?

- Exact, exact…

- Am văzut din fotografii că şi fiica dumneavoastră adolescentă a lucrat pe şantierul arheologic de la Bethsaida. Vă va urma în carieră?

- Sper că da, însă nu cred.  E interesată de Istorie şi îi place mult arheologia, dar nu ştiu, o să vedem…

Citit 1388 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.