Legea lustraţiei cu mănuşi

Legea lustraţiei cu mănuşi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* „Un  decont peste vremuri” * Legea, într-o formă „mai domoală” *  Cinci  ani fără drept la funcţie * Recunoaştere pe propria răspundere * CNSAS va verifica adevărul * Dă-l în judecată pe mincinos! * Lustraţie… „naturală” *

După 5 ani în Parlament, Camera Deputaţilor a adoptat acum Legea lustraţiei, cu 203 voturi pentru, 40 împotrivă şi 12 abţineri. Legea  a fost adoptată înainte şi de Senat, în aprilie 2006.

Legea lustraţiei îi vizează pe cei care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist şi impune limitarea, pentru 5 ani, a accesului acestora la unele funcţii şi demnităţi publice (de exemplu, secretar general şi general-adjunct al Camerei, ministru, secretar de stat, consilier de ministru, preşedinte de consiliu judeţean, primar, consilier judeţean sau local, europarlamentar şi alte funcţii politice numite sau alese).

Potrivit DEX, „lustraţie” vine din latinescul „lustratio” care înseamnă „Ceremonie de purificare a unei persoane, a unui câmp etc.”

Cât de bine a ieşit legea şi ce efecte are ea cu adevărat, am reuşit să aflăm de la unul dintre membrii Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, deputatul gălăţean Bogdan Ciucă (FOTO).

„În lege sunt stabilite categoriile de persoane care sunt considerate lustrabile, sunt stabilite sancţiunile şi funcţiile pentru care persoanele lustrabile nu vor putea să candideze ori să fie numite pe o perioadă de cinci ani de la data apariţiei legii – a explicat deputatul jurist”.

„În principal, persoanele considerate lustrabile sunt persoanele care au fost angajate de fostul Partid Comunist. Aici intră prim-secretarii, şefii şi adjuncţii inspectoratelor de miliţie, procurorii  generali şi cei generali-adjuncţi, şefii de tribunale, şefi ai UTC, cei care au condus şcolile de partid”.

„Iniţial erau trecuţi şi cei care reprezentau România, care erau în misiuni din străinătate, comerciale sau nu (cazul preşedintelui Băsescu, n.red.), care desfăşurau operaţiuni valutare şi alte categorii însă ulterior acestea au dispărut din lege”.

„Cei care au făcut poliţie politică sunt lustrabili. Este lustrabil cineva nu doar pentru că a lucrat în Securitate – omul poate a fost electrician sau dactilografă acolo...”

Lege imperfectă!

„Legea nu e perfectă - sunt cazuri interpretabile, de pildă, dacă respectivul a lucrat la propagandă sau, să spunem, pe tractor, la o gospodărie de partid”.

„Sunt mai multe probleme în lege… Legea a ieşit într-o formă mai domoală decât cea propusă iniţial de Asociaţia Timişoara. Chiar şi în forma aceasta, există suspiciuni că n-ar fi constituţională şi există zvonuri că va fi atacată”.  

- Obligaţii: „Persoanele care sunt în funcţie la apariţia legii au obligaţia să depună o declaraţie pe propria răspundere, în care să pună dacă sunt sau nu lustrabile.

Dacă sunt lustrabile, îşi vor termina mandatul şi, începând cu următorul, nu vor mai putea să candideze sau să fie numite.

Dacă, nejustificat, nu depun declaraţia în termen de 30 de zile de la data apariţiei legii, pot să fie decăzute din funcţia pe care o deţin.

Verificările o să le facă CNSAS-ul: instituţia va trimite la CNSAS, care va verifica dacă este lustrabil sau dacă motivul pentru întârzierea depunerii declaraţiei este întemeiat.”

- Crimă şi pedeapsă: „Altă pedeapsă pentru cei care mint nu e: îşi pierd funcţia. Dar dacă vrea cineva să-l acţioneze în judecată pentru declaraţie mincinoasă sau fals în declaraţii, făcute, dovedit, cu intenţie, există lege în Dreptul comun şi va răspunde penal”.  

- Rezerve: „Cred că foarte puţini vor fi afectaţi de legea aceasta…  Ca opinie personală: cred că legea reprezintă mai mult un fel de decont peste vremuri, pentru că, în mod real, cred  că, pe cale naturală, foarte mulţi dintre cei trecuţi în această categorie s-au lustrat… natural: nu mai trăiesc sau nu mai sunt în viaţa publică”.

„Dacă se introducea legea imediat după ’89 sau în următorii 10 ani, probabil că avea efect. Dar suntem la 20 de ani de la Revoluţie şi mulţi dintre lustrabili nu mai sunt”.

„Şi nu sunt de acord cu culpabilizările sau laudele făcute la grămadă, trebuia discutat de la caz la caz. Sunt persoane considerate lustrabile care au făcut lucruri bune şi alţii care scapă, deşi au făcut mult rău”.

„N-o spun ca să le iau cumva apărarea. La vremea Revoluţiei eram pionier…”

- Modele şi mănuşi Modelele europene folosite au trebuit preluate parţial, ne-a mai spus deputatul: faptul că suntem în UE presupune să avem grijă şi de respectarea drepturilor omului.

Or, lustrabilii sunt şi… oameni, astfel încât legea trebuie să-şi pună uneori mănuşi atunci când lustrabilul ar merita, la modul fizic, palme…

Citit 1383 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.