În afară de popularii europeni, la care este afiliat şi PDL, celelalte grupuri din PE sunt reticente la Acord
Potrivit unui comunicat de presă semnat de Dorin Butunoiu, preşedintele TSD Galaţi, tinerii social-democraţi gălăţeni se declară pentru organizarea unei dezbateri publice pe marginea controversatului Acord Comercial împotriva Contrafacerii (ACTA), semnat de către România. „Tineretul Social Democrat consideră că, în cazul în care se va adopta o nouă legislaţie privitoare la drepturile de autor, în acord cu Directivele Europene, este necesară o dezbatere publică cu privire la modul de abordare a intruziunii în viaţa privată a cetăţeanului. Orice alt tip de abordare este un act împotriva regulilor statului de drept, care poate periclita irecuperabil funcţionarea democratică a relaţiilor dintre cetăţean şi stat”, se arată în comunicatul de presă care continuă: „Lipsa de transparenţă a negocierilor, precum şi incapacitatea premierului Emil Boc de a oferi informaţii în acest sens pornesc de la premise care impun tratarea cu prudenţă, de către societate, a oricărei declaraţii de natură politică a actualului guvern”. Considerând politica pro ACTA a actualei puteri un motiv în plus pentru a cere demisia preşedintelui ţării şi a Guvernului Boc, TSD respinge „orice vehiculări cu iz manipulativ apărute în mass-media cu privire de votarea pro ACTA de către euro-parlamentarii români social-democraţi, întrucât la data de 24 noiembrie 2010 euro-parlamentarii grupurilor S&D (social democraţii), ALDE (Liberalii Europeni), Greens/EFA (ecologiştii), EUL/NGL (neafiliaţii) au votat, în fapt, o rezoluţie care sancţionează lipsa de transparenţă a acordului”.
Poliţia internetului?
România a semnat pe 26 ianuarie la Tokyo, alături de alte 21 de state europene, documentul ACTA. Au mai semnt SUA, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore şi Coreea de Sud, dar nu şi Rusia, China, ţările africane şi cele din America Latină. Deşi abia în mai urmează să fie votat în Parlamentul European, în afara grupului popularilor europeni, din care face parte şi PDL, celelalte grupuri parlamentare şi-au exprimat reticenţa în a vota acest tratat. Europarlamentarul PNL Renatte Weber a atras atenţia în mod public asupra acestei probleme, în timp ce liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian, a vorbit chiar despre „poliţia Internetului”. În esenţă, oponenţii ACTA reclamă încălcarea dreptului la intimitate şi protecţia datelor cu caracter privat, în condiţiile în care acordul prevede o clauză prin care furnizorii de internet ar fi obligaţi să ofere date despre cei care încalcă legea copyrightului, fără să mai fie nevoie în acest sens de mandat judecătoresc. Lipsa de transparenţă în prezentarea ACTA a determinat opinia publică din România să atragă atenţia asupra altor pericole ce ar deriva din acord, inclusiv libertatea autorităţilor de la frontierele terestre şi aeriene de a verifica laptopurile, playerele MP3 şi telefoanele mobile ale cetăţenilor, pentru a descoperi dacă au sau nu piese multimedia piratate, caz în care sancţiunile ar putea ajunge până la distrugerea aparatelor.
