(poem de duminică, pentru Maria Călin) Numai sărbătoare pentru celelalte cuvinte. Doar unul prin mine pururea trecător. Uneori mă hăituiesc săgeţi otrăvite şi îmi aduc aminte cât de repede mor.În cursul săptămânii mă ocup de flăcări şi apă. Duminica sunt vulnerabil şi vânat. Apoi mă îngrop singur în hârtia albă, până se face departe capătul celălalt.Peste tot, ochi de sfinx îmblânzit cu nuiele. Fântânile se răstoarnă şi nu se mai ţin de cuvânt. Liniştea ...

(dincoace şi dincolo de Maria) Moto: - Îmi este frică de moarte. Cum să scap de această frică? - Află mai întâi dacă exişti, apoi gândeşte-te la moarte! (Sri Ramana Maharsi) clocot în umbră…sau infarct…convulsiide gol în gol…de sâmbure…o fantăaccelerează scara cu iluziipe care lumea strâmbă se îndreaptănegrul se surpă-n propria-i putere…pe câmp - un rege singur cu nebunulînmormântează lacrimi efemere…alb relativ cu numitorul unu ...

(sănătate şi felicitări pentru Violeta Ionescu, scriitoarea care a dus Galaţiul cultural dincolo de Europa)Iar ploaia-ţi bate-n geamuri darabanaşi-mi putrezeşte gândul pe retină;departe, prea departe plânge Anaşi nu-mi aude strigătul, să vină!Uitat, banal şi trist - un semn de carte,amantul toamnei, scârţâitul uşii;pun vreascuri sub tăcere, dar nu arde…timp de murit şi vreme de iluzii!Spre nicăieri, aşa, ca o mirarecu pene, văd o pasăre…şi trece;păcatul meu e chin ...

(cod stacojiu pentru Cristian Tecla, cel mai mare cititor şi iubitor de poezie din nordul Moldovei de sud)Moto: eu mă mai uit cu ochii goi la stele/ de pe pământul mişcător/ când                      singur fi-voi printre ele/ şi n-oi avea mormânt să mor/ m-or plânge limba românească/ în totul de cuvânt al ei/ nu voi muri de niciodată/ un făt frumos fără de tei (Nichita Stănescu)Continuare-n stânga...invers - acelaşi sensal unui joc multiplu de fulger s ...

* (despre linia vieţii) * Pe linia vieţii din palmele voastrealunecă sarea, alunecă grâul;toţi sunteţi bolnavi de globule albastre,de piatra pe care o spală pârâul.Iar singurătatea vi-i cal de povară,vă umblă prin poduri stafii elegante;să ajungă pământul nu vreţi de ocarăcând sufletul vostru se mută în plante.Şi trec peste voi, amăgindu-vă anii,cristale de brumă şi boabe de rouă;preasfinţii contabili vă numără baniiîn loc să vă spună de ce nu mai plouă.Nici ...

(o jucărie) Au fugit câinii din lanţuri. Toamna s-a-ngropat de vie. Sfântul tremură-n biserici. Ninge în autobuz. Pe maidanul cu gunoaie s-a pierdut o jucărie. Nu ştiu unde-mi sunt bocancii. Şi tu încă n-ai ajuns. Bate-o pasăre-n fereastră. Parcă bate-a sărăcie. Şi-mi refuză rugămintea şi cuvântul de răspuns. Pe maidanul cu gunoaie a murit o jucărie. Câinii mi-au mâncat bocancii. Şi tu încă n-ai ajuns. ...

(text rescris la cererea unui specialist în Poezie) diametrează cercul şi caută cărare epava unui înger şi-a unui curcubeu pe raza cea mai mică stă raza cea mai mare derivă sau eclipsă de unu scarabeu yang – zero şi pacific totem pandoră parcă yin – răzvrătire albă zenobie şi frig mereu aceeaşi sferă din ce în ce mai largă spre sâmburele unic de tot şi de nimic se cade închinare se cere cumsecadese vede cum se umblă dar nu se ştie cândcum undeva alt înger cu arip ...

(pentru Petrache Neculai, omul care cântă peste tot, la mulţi ani!)Dumnezeu este de unul singur, dar nu se cunosc amănunte, nu se ştie exact. Numai poetul se vede unic şi are viitorul în spate, imobil şi frumos şi intact.Deoarece totul curge şi râde şi plânge pentru că dinţii cuvintelor muşcă definitiv, cum nişte monştri dintr-o vioară, rareori poezia se opreşte la intrarea în sânge.În rest, o iluzie căreia i se mai spune şi libertate, o mică pauză între două cuvint ...

(cu Vasile Muche, La mulţi ani!) Să dăm un raid prin târgul de femei aduse de nemernici, la vânzare; să ai la tine multe flori de tei şi de salcâm, să dai la fiecare! Desigur, multe voi avea şi eu de dat, de spus, de pus, ca la icoane când simt că e departe Dumnezeu şi-ncepe dorul de Marii şi Ane! Râvnim parasimpatice Marii cu preţ şi plâns şi vorbe la vedere… încep să fiu şi tu începi să fii cumpărător de veşnice mistere! Râvnim şi Ane…Doamne, ce râvnim!…Le c ...

(rugăciune către tanti Mister)În prima secundă, mi s-a părut fără gust, fără miros; chioară şi surdă mi s-a părut, chiar indiferentă şi inutilă, pot spune. Apoi, la şapte ani după ultima zi de august, când am plecat de acasă spre primul început, se făcuse frumoasă cum numai o mătăciune poate fi în rafturile memoriei încărcate cu garduri sălbatice, cu salcâmi până la cer, cu lapte în păsat şi cu sare în bucate, cu tot ce mă ferea de vraja doamnei Mister.La pai ...