În judeţul Galaţi se produce vin ecologic ca la carte. Din păcate, o mare cantitate din acest vin este declasificată pentru a putea fi vândută. Cei de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Viti-Vinicolă din Târgu Bujor au 35 de hectare cu producţie ecologică din soiul Merlot. Au pornit producţia de vin ecologic în urmă cu zece ani, pe o suprafaţă relativ mică, însă datorită reglementărilor legislative au fost nevoiţi să extindă producţia. În acest moment, Merlotul de Bujoru este lucrat sută la sută ecologic, însă, paradoxal, nu tot ce se vinde este etichetat ca produs ecologic.
"În anul 2002 a fost un proiect de cercetare legat de vinurile ecologice. Atunci am început pe patru hectare cu Merlot. La finalizarea proiectului, când am vrut să ne înscriem şi să autorizăm suprafaţa respectivă, cei de la Ecoinspect (n.r. organismul de control în acest domeniu) au spus că nu putem avea într-o unitate şi Merlot eco, dar şi convenţional. A trebuit, astfel să lucrăm pe 35 de hectare cu producţie ecologică", ne-a spus Cristina Simion, directorul Staţiunii de Cercetare.
Dincolo de felul în care s-a derulat acest proiect cu toate fazele sale, tipic româneşte este ce s-a petrecut ulterior, când a venit vorba de comercializarea produsului. "Pentru a putea valorifica producţia ecologică trebuie să ai instalaţie de îmbuteliere şi să fie valorificat doar la sticlă. Noi, pentru a putea comercializa, îl declasificăm în vin de masă obişnuit. Este păcat, dar trebuie ţinut cont de mai multe lucruri. În primul rând, nu există piaţă de desfacere în România şi nu avem instalaţii de îmbuteliere. La un moment dat, am făcut un contract cu colegi de la Iaşi, am transportat vinul acolo unde a fost îmbuteliat şi apoi l-am adus înapoi. Nu este însă rentabil pentru că astfel cresc costurile foarte mult", ne-a mai spus Cristina Simion.
Dincolo de plimbatul vinului prin ţară pentru a putea fi îmbuteliat, un alt aspect împiedică afacerea cu vinuri ecologice să devină una profitabilă. În ciuda unei promovări destul de aprige a produselor ecologice, nu există o piaţă foarte bine dezvoltată. Sunt foarte puţini clienţi dispuşi să plătească mai mult pentru un produs, doar pentru că acesta poartă o etichetă specială. La vinuri, cel puţin la cele produse la Târgu Bujor, diferenţa de preţ nu este una foarte mare. Dacă o sticlă de vin obişnuit este şase lei, vinul ecologic are preţul de 11 lei. Clienţi? Cam doi pe săptămână, din câte ne-a mărturisit directorul Staţiunii de Cercetare de la Târgu Bujor.
Ce este vinul ecologic?
Pentru producerea unor astfel de vinuri nu se intervine cu substanţe specifice folosite în viticultură. Solul poate fi fertilizat doar cu îngrăşăminte naturale, nu se folosesc erbicide şi nu sunt făcute tratamente cu substanţe sistemice. În anumite cantităţi este permisă utilizarea sulfatul de cupru (piatra vânătă), iar pentru înlăturarea moliilor se folosesc capcane cu feromoni.
