Statul nu le-a dat niciun ban fermierilor gălăţeni, la o lună după ce terenurile le-au fost inundate

Statul nu le-a dat niciun ban fermierilor gălăţeni, la o lună după ce terenurile le-au fost inundate

Foto: Bogdan Codrescu
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
3 comentarii

* Aproape 2.000 de hectare de culturi au fost distruse de apele Chinejei, în Lunca Brateşului de Sus * La Frumuşiţa, dintre cele peste 800 de hectare de culturi calamitate de ape, aproape 550 erau lucrate de societatea SC Brates Prut Frumuşita SA * La Folteşti, alte o mie de hectare zac sub apă şi mâl


 

Există şi oameni care se bucură de dezastrul societăţilor agricole: hoţii ale căror căruţe ajung fără probleme acolo unde combinele marilor fermieri nu au acces, din cauza noroiului Fermierii peste ale căror culturi a năvălit apa Chinejei, prin digul de protecţie rupt în zona fostului IAS Folteşti, n-au scăpat de necaz. Ba dimpotrivă, după ce au cheltuit bani buni din propriile buzunare ca să repare, provizoriu, breşa din dig, acum se văd tot cu apă de jumătate de metru pe câmpuri şi în imposibilitatea de a recolta şi de a-şi pregăti terenurile pentru un nou sezon agricol. Şi-au plătit dările către stat şi arendele, în măsura posibilităţilor, iar când să-şi facă socoteli şi pentru propriii bani au avut surpriza că nu prea mai au ce număra, în afară de pierderi. Iar paguba societăţilor care au căzut victime incompetenţei autorităţilor statului - din cauza cărora efectele inundaţiilor de luna trecută au fost catastrofale - se ridică la zeci de milioane de euro. Din păcate, preţul scăzut al porumbului din acest an nu le permite societăţilor respective să-şi recolteze producţia cu zilieri. Sigurii care-şi permit acum recoltat manual sunt hoţii, care intră noaptea cu căruţele, în câmp, încarcă ştiuleţi şi se fac pierduţi. E drept că mai valoros e porumbul recoltat de combină, sub formă de boabe, în comparaţie cu ştiuleţii pe care-i poţi culege la mână, dar… ce e din tarlaua altuia e bun sub orice formă!

E greu şi să ieşi în câmp

De la sediul Primăriei din Frumuşiţa, am mai mers doar vreo câteva sute de metri, pe drum asfaltat, după care am ieşit în câmp, înainte de Tămăoani. Cu greu am trecut pe drumul de acces spre malul Chinejei. Mai demult pietruită cu simţ de răspundere, calea de acces arată acum mai degrabă ca o pantă pe care se cască, la tot pasul, hârtoape adânci. În dreapta, din malul de pământ care mărgineşte drumul, apa mai rupe câte un strat de fiecare dată când plouă. Deşi făcuse totul ca la carte, Primăria va avea din nou de muncă aici.

La Frumuşiţa, dezastru pe mai mult de 800 de hectare

Zece sunt societăţile agricole care au raportat pierderi substanţiale, în urma inundaţiilor de luna trecută. Cele mai mari suprafeţe inundate din extravilanul comunei fuseseră lucrate de SC Brateş Prut Frumuşiţa SA. Este vorba, mai exact despre calamitarea în proporţie de sută la sută a: peste 264 de hectare de rapiţă, peste 131 de hectare de floarea soarelui, 101 hectare de porumb şi aproape 43,5 hectare de lucernă. Pierderi importante a suferit şi SC Ghedin Test, care nu mai poate alege nimic de pe: mai mult de 48 de hectare de rapiţă, 30 de hectare de sorg şi opt hectare de porumb. Drăgan Iulian, persoană fizică autorizată, a pierdut 22 de hectare de rapiţă şi tot atâtea de porumb, iar Ioana Drăgan, lucerna de pe 8,04 ha. De asemenea, Gheorghe Gavriliu, persoană fizică autorizată, a pierdut aproape patru hectare de lucernă şi 2,25 de hectare de porumb.
„Pe astfel de teren, este absolut evident că n-ai cum să intri cu combina până în câmp. Iar de cules cu oamenii nici nu prea poate fi vorba, având în vedere cât de ieftin e kilogramul de porumb. Un kilogram de boabe se vinde cu 50 de bani. Cât un covrig. Păi faci agricultură ca să scoţi bani de covrigi?. Pământul e bun, fermierii muncesc şi bagă bani, dar… tot nu iese. Sunt suprafeţe unde poţi să arunci peşte în apă. Au venit deja păsări pe luciu deasupra. Câţi bani să bagi ca să scoţi apa şi unde să o duci?”, se întreabă inginerul agronom Georgel Tăbiş, de la Primăria Frumuşiţa.

La Folteşti, aproape o mie de hectare de apă şi mâl

Porumbul de la Folteşti, din zona pe care localnicii o numesc „pe baltă”, a fost chiar în calea viiturii care a rupt digul şi a coborât, în cascadă, pe câmp. Pe culturi, din evidenţele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, au fost calamitate: 255 de hectare cu floarea soarelui, 359 de hectare cu porumb, 269 de hectare cu rapiţă, 107 hectare cu lucernă şi patru hectare cu legume. Acestor pagube înregistrate la culturile nerecoltate li se adaugă şi cele 105 hectare de ogoare erodate de ape.

Asigurarea nu-şi merită banii

Robert Vieru are 41 de ani şi conduce o societate prin intermediul căreia cultivă, în extravilanul Folteştiului, 628 de hectare de cereale. „Pe de o parte, sunt zecile de hectare cu porumb pe care nu le-am mai putut recolta. Apoi, suprafeţe cu rapiţă de pe care apa a spălat îngrăşământul şi a adus mâl. Deci, a trebuit să replantez şi să vin cu un nou stoc de îngrăşământ. Porumbul pe care îl am încă în câmp îl consider pierdere, din cauză că nu am cum să ajung la el. Plus că trebuie să-l iau uscat, pentru că, dacă plătesc apoi uscarea, dau mai mult decât aş câştiga pe recoltă”, ne spune fermierul.
Societatea mai avea de recoltat porumb din belşug. Oamenii din Folteşti îşi strânseseră deja păpuşoii pentru că ştiuletele se poate culege la umiditate mai mare. Pentru boabe, însă, umiditatea trebuie să fie aproape de STAS, aşa că recoltarea se face mai târziu.
Agricultorul folteştean ne spune că nu avea asigurare pe culturile calamitate. „Problema acestor asigurări este că nu asigură culturile împotriva daunelor cauzate de gerul de iarnă şi seceta de vară. Îmi asigură grindina, e adevărat, dar îngheţul timpuriu sau târziu despre care vorbesc asigurătorii nu intervine în practică. Aşadar, am considerat că nu merită”, ne-a declarat fermierul. Pierderile societăţii sale se apropie de 2.000.000 de lei, dacă punem la socoteală şi utilajele stricate în timpul lucrărilor de desecare şi în timpul lucrului la repararea digului.
Încă de la prima estimare a pagubelor, patronul SC Dru Agro de la Folteşti, Ştefan Druică, estimase că a pierdut circa 20.000.000 de lei, din culturile şi exploataţiile zootehnice afectate de ape.
Zeci de alţi fermieri din Folteşti se uită zilnic la porumbul pe care l-au muncit un an şi pe care acum n-au cum să-l recolteze. Îl văd astăzi, iar mâine se împuţinează.

„Se fură ca niciodată!”

Inginera Jana Pastucencu prezidează, la Folteşti, o asociaţie agricolă care are în exploatare o suprafaţă de 300 de hectare cu cereale şi plante tehnice. „Mai avem acum, în sola Canton, hectare întregi de porumb la care nu putem ajunge. Ajung totuşi hoţii, care fură de rup. Încarcă o căruţă cu ştiuleţi şi pleacă. Nu pot pune om în câmp, toată noaptea, din cauză că este frig. I-am rugat pe băieţii de aici, de la postul de Frontieră, să sune dacă văd căruţe încărcate cu porumb, dar mi-au spus că nu-i treaba lor să-mi păzească mie tarlalele. Lucrăm la fertilizare pe terenurile unde se poate intra, dar în sola aceea nu ştiu dacă vom putea intra până în iarnă”, ne-a declarat Jana Pastucencu.

Aşa nu!

Societăţile agricole de la Folteşti şi Frumuşiţa sunt cele mai afectate de inundaţii. Atunci când câştigă sau chiar atunci când merg pe zero, plătesc impozite la stat şi menţin locuri de muncă. Ce le oferă, în schimb, statul român? Subvenţii mai mici decât în întreaga Europă şi niciun sprijin atunci când vine vorba despre calamitate. Anul trecut s-au înregistrat pierderi din cauza secetei, iar acum din cauza apelor şi pieţei prăbuşite de traderi. Oricum ar fi, agricultorului gălăţean nu-i prea pare dat să se dezvolte aşa cum ar trebui, oricât de mult s-ar strădui şi oircât de mult ar cheltui din propriul buzunar.


Citit 1970 ori Ultima modificare Miercuri, 09 Octombrie 2013 18:07

3 comentarii

  • postat de psi hopatu Joi, 10 Octombrie 2013 17:06 5.13.160.*** Link la comentariu
    1
    1

    saracu baila

    Raportează
  • postat de Teo Joi, 10 Octombrie 2013 10:15 89.122.82.*** Link la comentariu
    1
    2

    Desi sunt probleme reale, din pacate trecerea lor in revista e cam inutila. Sunt aspecte de o gravitate si complexitate care nu isi pot gasi rezolvarea la nivel local. Pentru a spera la posibilitati de schimbare pe viitor, aceste probleme ar trebui expuse pe canale de comunicatii care au rezonanta in forurile centrale de la Bucuresti. Si cel mai important, aceasta expunere ar trebui facuta intr-un mod sindicalizat......adica sa existe un front comun intre cei din Foltesti, Frumusita, Tamaoani etc. Din pacate, cand vine vorba de coalizare, fermierii nu prea gasesc un limbaj comun sau o cale de actiune comuna. De aceea se vor perpetua la infinit demersurile iindividuale, vocile razlete....care au sanse foarte mici de a inregistra un feedback pozitiv.

    Raportează
  • postat de Florin Joi, 10 Octombrie 2013 01:29 5.13.145.*** Link la comentariu
    2
    0

    Top 100 companii controlate de antreprenori români

    Pentru prima dată economia românească a avut anul trecut unsprezece companii deţinute de antreprenori cu vânzări mai mari de un miliard de lei. În 2011 erau doar opt.

    Cele mai mari 100 de companii controlate de antreprenori români au avut anul trecut afaceri de 60 mld. lei, în creştere cu 12% faţă de 2011 şi cu 80% mai mari faţă de 2008. În top zece s-au produs două schimbări faţă de 2011 – intrarea companiei Mairon, un distribuitor din Galaţi care şi-a dublat afacerile în criză, şi a retailerului electroIT Altex, controlat de Dan Ostahie.

    „Au fost cinci ani dificili şi cred că perioada dificilă nu s-a terminat. România mai are de trecut încă unu-doi ani în care nu vom vedea o creştere economică solidă. Cu puţin optimism, pot spune că primele semnale de creştere pot apărea pe finalul anului viitor urmând ca din 2015 să-şi revină şi economia, şi consumul“, a spus Dan Ostahie.

    Retailerul de bricolaj Dedeman din Bacău, care va ajunge anul acesta la 7.000 de angajaţi, a avut în 2012 cel mai mare profit al unei companii din top 100, cu un rezultat brut de aproape 300 mil. lei. Câştiguri de peste 100 mil. lei au mai raportat doar InterAgro (Ioan Niculae), Grup Servicii Petroliere (Gabriel Comănescu) şi Spedition UMB (Dorinel Umbrărescu). La polul opus, campionul pierderilor a fost constructorul timişorean Con­fort, care a intrat anul trecut în insolvenţă.

    De altfel, fenomenul insolvenţelor care a blocat 25 mld. lei (valoarea creanţelor firmelor intrate în reorganizare) numai în ultimii doi ani şi jumătate şi-a pus amprenta şi pe firmele antreprenorilor. Dacă în 2009 constructorul Romstrade şi compania farma Relad se numărau printre cele mai mari zece businessuri antreprenoriale, în prezent cele două firme sunt în barca „insol­venţilor“. Datele ZF arată că 15 dintre cele mai mari 100 de companii locale din perioada 2009-2010 au intrat în insolvenţă, în timp ce o parte dintre afacerile de top sunt strivite de datorii.

    Se pare ca mai sunt si Arabesque si Mairon pe langa Damenul prezentat miercuri in ziar!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.