Conducerea societăţii locale Apă Canal Galaţi a semnat, ieri, alături de şefii societăţii de apă din localitatea olandeză Groningen, Parteneriatul Operatorilor de Apă, în baza căruia, până în septembrie 2014, între angajaţii celor două societăţi vor avea loc schimburi de experienţă, în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice oferite.
Un prim pas va fi luna viitoare, când patru specialişti ai Apă Canal (din totalul celor 32 care vor beneficia de aceste cursuri) vor merge la Groningen, pentru a învăţa cum să folosească, la Galaţi, staţia de epurare a apelor uzate, investiţie ISPA, care va fi dată în funcţiune la sfârşitul acestui an.
La semnarea protocolului de colaborare, la care s-a aflat şi preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, H.H. Hoogeveen şi J. Bartelds, reprezentanţii societăţilor locale şi regionale de apă, Waterbedrijf Groningen, şi, respectiv, Regional Water Authority, şi-au exprimat încrederea în succesul parteneriatului, pe care îl văd reciproc avantajos. „Sperăm să învăţăm lucruri noi de la Galaţi”, au precizat cei doi olandezi.
Iar în discuţiile libere de după semnarea protocolului, purtate între olandezi şi cei circa 100 de angajaţi ai Apă Canal care s-au aflat în sala de conferinţe, ambele părţi au putut afla lucruri noi.
De pildă, olandezii au aflat că Apă Canal are 1.054 de angajaţi (de când a devenit operator regional, înainte având 1.100 de oameni), în timp ce gălăţenii au aflat că societatea similară din Groningen (municipiu cu 200.000 de locuitori) are doar 250 de angajaţi.
Nedumeriţi de diferenţe, gălăţenii au vrut să ştie cum rezolvă olandezii intervenţiile cu aşa puţini oameni, iar olandezii le-au explicat că „pentru lucrări, contractăm firme, în medie fiind vorba de 110 persoane în plus, pe an”. Deci, diferenţa: în Olanda, oamenii care lucrează la intervenţii sunt plătiţi la oră şi nu îşi iau salariul lunar, indiferent de volumul de muncă…
O altă curiozitate pe care toţi au aflat-o: la Galaţi, metrul cub de apă costă 70 de cenţi, în timp ce în Olanda este de 1,5 euro, însă olandezii nu mai folosesc clorul pentru purificarea apei potabile livrate cetăţenilor (aşa cum se întâmplă la Galaţi) încă din 1980!
Sunt, însă şi lucruri comune. Am aflat, de pildă, că şi societatea din Groningen are acelaşi tip de problemă cu recuperarea datoriilor de la rău-platnici. Şi la ei se decide sistarea furnizării apei într-un bloc cu mai multe familii, deşi doar unele din acestea au datorii, iar celelalte sunt cu plata la zi.
„Dar sistarea apei durează numai o zi, căci presiunea celor bun platnici este mare, iar datoriile se achită repede”, a lămurit H.H. Hoogeveen. Pentru oraşul Galaţi, unde blocuri întregi nu mai primesc apă potabilă de luni de zile, fără ca acest lucru să însemne că datoriile se recuperează povestea este cel mult ilară…
