* Anul trecut, Serviciul Public de Salubrizare Ecosal a reuşit să valorifice doar 28 de tone de PET-uri, în timp ce un centru privat de colectare valorifică lunar 20 de tone
Proiectul ISPA-deşeuri, oricât de frumos şi de european ar suna, întâmpină o multitudine de neajunsuri, iar reciclarea deşeurilor pe cale administrativă este profund deficitară în continuare. De cele mai multe ori, reprezentanţii municipalităţii dau vina pentru aceste neajunsuri pe lipsa de informare a cetăţenilor, pe hoţii de deşeuri reciclabile, care sunt în căutarea unui mod de a câştiga o pâine, dar şi pe punctele private de colectare a deşeurilor, care sunt în număr foarte mare în oraş.
Municipalitate versus firme private
Municipalitatea a reuşit anul trecut să trimită către reciclare doar aproximativ 0,7 - 0,8 la sută din gunoiul produs de către cetăţenii Galaţiului. Toate deşeurile reciclabile, însemnând hârtie, carton, sticlă, PET, aluminiu, care au ajuns la Serviciul Public de Salubrizare au cântărit 590 de tone, fiind valorificate (vândute) doar 482 de tone. Cea mai mare pondere a avut-o hârtia, 350 de tone, în timp ce PET-urile nu au tras la cântar decât 28 de tone.
Altfel stau lucrurile, în schimb, la privat. Potrivit datelor furnizate de către reprezentanţii societăţii Eco Nature, cu sediul pe strada George Coşbuc, aceştia ajung să primească zilnic între 300 de kilograme şi o tonă pe zi, iar pe lună primesc şi comercializează în jur de 20 de tone de PET-uri, adică aproape cât au valorificat cei de la Ecosal într-un an întreg.
Dacă Ecosal valorificase la sfârşitul anului trecut 28 de tone de PET-uri, cantitatea vândută spre reciclare de către Eco Nature a ajuns în anii 2011-2012 şi la 300 de tone. Ce-i drept, şi la Ecosal situaţia a început să se mai îndrepte, pentru că, de câteva luni, serviciul plăteşte oameni pentru a "pescui" PET-urile din groapa de gunoi.
"Ecosalul nu-i motivează pe cetăţeni"
Potrivit Marinelei Stoica, contabil şi responsabil de mediu la Eco Nature, Ecosal nu ştie să motiveze omul. "Cetăţeanul, chiar dacă nu e obişnuit, se obişnuieşte. O parte dintre ei s-a obişnuit, dar în general vor să fie răsplătiţi. Răsplata aceasta ar putea veni printr-o reducere a taxei pentru habitat sau se poate găsi o modalitate de a-i remunera”, ne-a spus aceasta.
Totodată, colega sa, Eugenia Cibea, este de părere că omul este descurajat să recicleze separat şi când vede că, pur şi simplu, deşeurile reciclabile sunt puse amestecate în aceeaşi maşină, după ce s-a chinuit să strângă selectiv şi să le arunce în containerele pe culori. „Îmi place să respect şi să ajut natura şi atunci strâng hârtia, strâng PET-ul deoparte, dar când văd că oamenii de la Ecosal iau deşeurile laolaltă, chiar nu mai am nicio motivaţie să adun selectiv”, ne-a spus Eugenia Cibea.
"Bani din găsirea unor clienţi mai buni"
Potrivit contabilei Eco Nature, Ecosal ar trebui să-şi caute continuu clienţi care să plătească mai bine pentru deşeurile reciclabile, iar aşa ar putea face rost de bani pentru a-i răsplăti pe cetăţeni. Aceasta spune că Ecosalul preferă să încheie contracte cu preţuri mai mici cu Eco Prod, în loc să încheie contracte cu Greentech, punctul terminus al deşeurilor reciclabile. „Există o lipsă de interes financiar la Ecosal. Preferă să dea la Eco Prod, deşi Greentech este utilizatorul final. Greentech caută mereu furnizori de PET-uri, vine mereu în Galaţi, dar nu reuşeşte să semneze un contract cu Ecosal. Le ia Eco Prod pe un leu de la Ecosal, ca să le dea mai departe către Greentech cu 2 lei. De ce să nu ia Ecosalul direct 2 lei şi să îi dea 0,5 lei celui care adună bidoanele?”, se întreabă reprezentanta Eco Nature.
În acest moment, patru societăţi achiziţionează hârtie, PET-uri, sticlă şi deşeuri electrice de la Serviciul Public Ecosal. Este vorba de SC Vrancart SA, SC Eco Prod Services SRL, Greenglass şi Ecotic, informaţiilor oferite de Ecosal, iar preţurile practicate de Ecosal, cel puţin pe plastic, în luna august, erau următoarele: plastic transparent - 1,7 lei pe kilogram, plastic albastru - 1,55 lei pe kilogram, plastic verde - 0,85 lei pe kilogram, plastic maro - 0,35 lei pe kilogram, plastic floral (PET-uri de la balsamurile de rufe, ambalaje de lapte) - 0,15 lei pe kilogram, plastic nesortat (de toate culorile) - 1,25 lei pe kilogram.
Potrivit directorului Ecosal, preţurile nu sunt stabile, ci se reglează de la lună la lună. „Preţurile oscilează. De obicei, dacă ţii un preţ mare, nu mai apar oameni care vor să cumpere de la tine. Dacă eşti sub preţul pieţei, apar oameni care îţi dau mai mult. Dacă, să spunem, lăsăm preţul la kilogram de plastic transparent la 1,4 lei, vin oameni care să ofere 1,6 lei, pentru că preţul pieţei este de 1,7 lei. Noi am mai colaborat şi cu Greentech, pentru că ei sunt cei mai mari din ţară, dar de obicei încheiem contracte cu cine dă mai mult”, ne-a explicat directorul Ionuţ Pucheanu.
Citeşte şi: ECOSAL vrea să producă ENERGIE DIN GUNOAIE
