* (un pariu pierdut) * toţi pariaseră că am să trăiesc până mor şi că am să mor până la naştere mâncau mere pe malul copilăriei şi habar nu aveau că ochii mariei ştiau altceva despre mine decât ce credeau că ştiu ei eu mâncam flori de salcâm şi citeam despre zădărnicie sub flori efemere de tei toţi au pierdut pariulfiindcă eu nu am trăit până atunciiar ochii mariei au câştigat prin credinţacă sfârşitul din ce în ce mai devremeînsemnează naştere din ce în ...

* (nişte ţărani) * ies ţăranii hârbuiţi la poartă şi se uită între ei se lasă amăgiţi de primăvara moartă şi se duc să plângă după casă s-a uscat cărarea pe costişă rupt în patru plugul rugineşte către cer privirea lor piezişă caută şi vrea doamne fereşte roagă-te îşi zic şi chiar se roagănu mai au decât ziua de mâinele-a rămas butoiul într-o doagăo găină şleampătă şi-un câinedimineaţa merg la câmp întrunaîl măsoară îl iubesc de-a valmaşi ...

* (ultimul pastel) * nişte balamale scârţâindoasele lăptăresei plimbă o pieleciuruită de strecheşi doi ochi în căutare de iarbăsă ştiu ce esteam scris pe ea vacăcu vopsea verde pentru garduride scândură uscatăstau sub salcâmul defloritşi citesc sfârşitul cirezilor agrestesfârşitul căii lacteeprieten al foamei de toate zilelenişte balamale scârţâindoasele lăptăresei se duc în ţinutulcu verdeaţănici nu observ că doi ochi mariau plâns la mine şi au crezutcă su ...

* (câteva cuvinte la mormântul Mariei) * deodată am aflat că maria murise într-o noapte fără lună foarte departe de casa copilăriei şi fără să spună cum ne jucam de-a scăparea şi ai tu pe tine culoarea cea albastră cum stăteam câteodatăşi mă uitam după ea de la fereastră poate trece spre şcoalăsau cu vacile la adăpat spre şuşmeapoate vine să strige la poartăsă-i arăt steaua meacare răsărise în grădină la bunicaşi făcea lumină pe uliţa copilărieişi mă ...

* (despre doi minus unu) * în vremea când o iubeam pe maria de la pământ până la cer păsările călătoare veneau în fiecare zi să le cer pentru maria cele mai frumoase triluri de la cer până la pământ şi să le dau trupul şi sufletul tocmai de când mă lăsase mama în braţele copilărieicu dealul şi câmpiadar mai ales cu tot ce visam despre mariacea mai frumoasă făptură din lumedin lumea asta şi de apoi…de atunci nu s-a mai împărţit primăvaraniciodată la doi ...

(întru memoria poetului Ioanid Romanescu)Dacă vii, superbă doamnă,/ eu mă pregătesc de toamnă:ar, greblez, dau foc la toate/ cele rele şi păcate,pun seminţe de cultură/ mică, mare, pe măsură,pe măsura celor care/ au fugit din calendare,pe măsura celor care-s/ regi şi pururi în Antares,care-au scris până la moarte/ tone de singurătate,au făcut pe dracu-n patru,/ nu cumva să-ncep să latru,nu cumva, la o adică,/ să mă strâmb, să mor de frică,nu cumva să mi se pară/ c ...

* (sentinţă definitivă) * Pentru că am zvârlit în păsări, dar nu am nimerit nici una fiindcă eram ţânc şi bleg şi nu sunt altfel nici acuma, pentru că am visat o mândră, dar n-am iubit-o niciodată fiindcă ea-l râvnea pe unul neguţător de marmeladă, pentru că am făcut năzbâtiişi şmecherii de mic şi mare,iar mama a venit la minecu mângâiere şi iertare,pentru că nu am spus la nimenimisterul care mă învaţă…sunt urmărit şi condamnatla dor şi dragoste pe viaţ ...

* (despre continuu) * Vine prietenul meu şi spune:/ astăzi mi-am tăiat unghiile,/ am dat cu mătură şi agheasmă prin peşteră,/ am desenat ultimul sfânt/ şi am deschis uşa de la Sine!Apoi:/ astăzi mă uit în ochii tăi/ care se uită în ochii mei/ care se uită în ochii tăi…/ astăzi am înflorit o ramură de tei/ fiindcă ai deschis uşa de la Sine!Mai târziu:/ astăzi am fugit din oglindă,/ astăzi spăl rufele singurătăţii în familie,/ astăzi am bătut drumul de la să ...

* (despre scutierul veselei figuri) * Să vină la mine doar cinen-a fost niciodată aici;aici nu e nimeni acasă…şi nimeni nu şade la ghici!Sunt flori şi gutui în odaie,din vremea când mama trăiafrumoasă şi plină ca lunade miere dormind în vâlcea!Sunt greieri uitaţi în grădină,sunt păsări pe jos şi pe sus,icoane cu sfintele noastrecuvinte privind la Iisus!Sunt cărţi prăfuite de vreme – nici una nu şade la ghici…Doar tu, domnişoară Uitare,n-ai fost niciodată aici! ...

* (sincere condoleanţe) * Tac sub salcâmul unde citeai despre moromeţişi plângeai fără cuvinte;moromeţii se dădeau jos din carteşi fugeau înaintede a-şi pierde vacile şi sufleteleşi dumnezeirea şi mila şi picioarele de plai,înainte de a răsări jupuitulsă urce sărăcia pe cai!Tac şi încerc să-mi aduc amintecât de frumoasă erai:întotdeauna mai frumoasă decât ieri,niciodată departe de hai,te rog, vino aproape, vino şi plângi lângă mine,tu ai cuvinte pentru tot plâ ...