De ieri și până pe 11 noiembrie, când este aniversată data înfiinţării, în 1890, a Bibliotecii noastre (vizitată şi de Regele Carol I în ´93) se vor derula, pline-ochi, Zilele Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, la împlinirea a 128 ani de funcţionare în folos public de instruire şi bucurie a lecturii şi propăşire culturală.
Dacă ar fi privit ieri de acolo de Sus, fondatorul Vasile Alexandrescu Urechia, cel care dăruia primele 5.958 de volume preţioase, multe foarte vechi, achiziţionate din întreaga Europă, academician, istoric, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice, senator, membru în Consiliul Interparlamentar al Europei – cu rol în „reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale, reducerea armamentelor, dezvoltarea dreptului internaţional şi a justiţiei penale internaţionale”, şef al grupului parlamentar român, pentru activitatea sa fiind chiar primul român nominalizat în 1901, la Premiul Nobel pentru Pace (doar moartea sa ne-a văduvit ţara de o astfel de mândrie), ar fi fost mulțumit să vadă cât a crescut instituția. Urechia, cel implicat şi în organizarea Bibliotecii Române de la Paris, putea fi mulţumit aflând ramificaţiile bibliotecii găzduite la început, modest, în localul Liceului Vasile Alecsandri, apoi într-un ateneu: Palatul Bibliotecii Publice „V.A. Urechia“ şi apoi în alte localuri, până la cel actual, după cum a depănat istoria ieri, în cuvântul de deschidere, managerul general al instituţiei, dr. Zanfir Ilie.
O nouă filială, în Micro 20
Şi ce putea fi un mai potrivit anunţ faţă de acel extraordinar început, decât vestea adusă de către manager, privind înfiinţarea unei noi filiale, în Piaţa din Micro 20, cu vreo 30.000 de volume. Secţie care, este foarte important, va purta numele unui scriitor covurluian de talie internaţională, cu care ţara se mândreşte şi pe care local încă nu o punem încă în valoarea cuvenită: romanciera Hortensia Papadat Bengescu!
Azi, Urechia s-ar bucura să ştie că numărul volumelor bibliotecii create de el, care urca pe locul întâi printre bibliotecile din România anului 1893, când mai trăia primarul Ressu, prezent la inaugurare, a crescut la 925.000! Şi biblioteca sa are acum cinci filiale în municipiu, şase în oraşe sau sate din Republica Moldova (dintre care două, în Capitală, şi una la Comrat) şi încă două în Ucraina, în judeţele istorice româneşti din actuala Regiune Odesa.
Ieri a fost un adevărat spectacol aniversar! În deschidere, corul Seminarului Teologic „Sf. Ap. Andrei”, dirijat de maestrul Eugen Dan Drăgoi, ne-a emoţionat, printre altele, cu un cântec pe versurile lui Mateevici, „Limba noastră” şi o primă audiţie. Soprana Adina Lazăr de la Teatrul Naţional de Operă şi Operetă „Nae Leonard”, actorul Lică Dănilă, de la Teatrul „Fani Tardini”, cu o poezie, elevi ai clasei de canto şi muzică uşoară ai profesoarei şi cântăreţei Emilia Savu, de la Şcoala de Arte a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”: adolescenta Mara Grecu, uluitoare, proaspăt premiată într-un festival internaţional la Iaşi, precum şi fermecătoarea, de numai nouă ani, Adelina Chiriac.
Daruri în zi aniversară a Bibliotecii
La deschiderea de ieri, 5 noiembrie, a Zilelor Bibliotecii „V. A. Urechia”, managerul instituţiei de cultură a oferit, spre mulţumire, flori, diplome aniversare şi frumoase medalii jubiliare partenerilor vechi şi încercaţi ai Bibliotecii noastre: prefectului judeţului, Dorin Otrocol, vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Gigel Istudor, directorului Direcţiei pentru Cultură a judeţului, Cătălin Negoiță, viceprimarului Cristian Enache, city managerului Marius Humelnicu, managerului Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, poeta Florina Zaharia, genealogistului Radu Moţoc, colaborator al revistei bibliotecii, doctorului Gheorghe Bugeac, membru al Comisiei de Cultură a Consiliului Local, managerului Bibliotecii „Panait Istrati” – Brăila, Dragoş Adrian Neagu, şi celui al Bibliotecii „Ştefan Petică” din Tecuci, Ionica Nasie, bibliotecarei Ramona Irimia, de la Serviciul Referinţe al Bibliotecii noastre, Mioarei Voicilă, managerul Bibliotecii Universităţii „Dunărea de Jos”, unor inimoase bibliotecare din comunele judeţului şi, nu în ultimul rând, cotidianului „Viaţa liberă”.
