Din culisele festivalurilor istorice (2). Sabia curbată a „cazacului” care a trăit în 41 de ţări

Din culisele festivalurilor istorice (2). Sabia curbată a „cazacului” care a trăit în 41 de ţări
De asemenea întruchipând un cazac, brăileanul Simion Ason (în stânga imaginii), alături de de Edgar Beret, fotografiaţi de preşedintele „cazac” Bolea, la trecerea contemporanului tramvai prin Parcul Monument - Brăila
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

„Cazacul” Simion Ason – om de afaceri din comunitatea ruşilor lipoveni din Brăila, prieten însoţitor al membrilor Filialei Galaţi a Asociaţiei Clturale Tomis într-un spectacol-demonstraţie de reconstituire istorică, tocmai la Isaccea, şi de două ori în spectacole istorice la Brăila, execută mânuiri de sabie incredibile, la două mâini, în final tăind demonstrativ şi spectaculos fructe sau bidoane cu apă. Nu o dată, brăileanul l-a avut alături, cu sabie cu tot, pe Teodor Bolea, preşedintele filialei gălăţene a Asociaţiei Tomis. În preajma lor, l-am întâlnit la recenta Expoziţie (festival!) istorică  „Vladislav I„ la Brăila, şi pe „cazacul” Edgar Beret, din Odorheiu Secuiesc, judeţul Harghita, însă cu domiciliul în... zeci de ţări! În tunică sobră, neagră precum moartea, cartuşiere din argint, sabie curbă, de tip oriental, nagaică (bici căzăcesc) – o eleganţă ameninţătoare, războinică, aparent sălbatică!

Un om, o singură viaţă, poveşti adevărate nenumărate!

La un taifas, m-a desluşit: „Eu am multe meserii. Sunt translator, nu traducător, translator industrial, vorbesc de la om la om. Sunt specializat, traduc din 10 limbi – despre prelucrarea lemnului, despre case de lemn. Organizam şi expediţii gastro şi etno în diferite ţări. Mă interesează dialectele din Kurdistan, limba asiriană, mai multe limbi şi dialecte... Oamenii află despre mine şi mă caută, căci am activitate de 20 de ani, am bloguri. Unii îmi scriu: „Mă interesează vinul” sau „Mă interesează caşcavalul” şi îi ajut. Am lucrat patru ani de zile în Japonia bucătărie franceză, japoneză, chineză, italiană. Acum fac mâncăruri de lux, dar numai pentru un singur club. Lucrez două ore pe zi.”

Cazac... pe pâine şi întru alte bucate faine

Cazacii de Dobrogea ne-au tot fost aliaţi în lupte. „Dar acolo, în Transilvania, nu sunt bine văzuţi ruşii – toată lumea se gândeşte că ne-au adus comunismul, dar eu am rădăcini ruseşti şi poloneze. Şi soţia e poloneză. Eu am trăit în 41 de ţări, vorbesc 11 limbi, am călătorit şi am lucrat în domeniul gastronomic: am foarte multe cărţi de gastronomie scrise, despre bucătăria din multe ţări!  Din 115 cărţi scrise de mine, am 69 publicate, restul sunt încă în manuscris. Am tradus  singur în limba română „Micul ghid de bucătărie japoneză”. Mi-am tradus cărţile şi în limba maghiară, de când m-am întors din Japonia. Nu, nu vreau să plec în Ungaria – acolo e altă rasă, altă cultură, inima noastră e mai aproape de limba română, mâncăm aceeaşi pâine, bem aceeaşi apă. Noi acolo suntem trataţi ca de clasa a treia, nu ne place colonialismul! Se vede că Ungaria tot bagă în secuime numai pentru ei, nu pentru noi..."

Un arbore genealogic de pe la 1883

„Ieri făceam engleză, germană, spaniolă, franceză, italiană, română, turcă, japoneză... Am un copil în Japonia – prima mea soţie e japoneză, cea de-a doua, poloneză, acasă e o mică Polonie. Bunicii fetiţei au venit din Polonia. Ea mi-a spus într-o zi: „Tati, îmi cere de la şcoală un arbore genealogic”  şi eu m-am dus în Ucraina şi Polonia de unde m-am întors cu un pergament mare, cu 165 de nume, şi m-am uitat în istorie încă din 1883 şi am aflat cum şi ce.” La doi ani după proclamarea Regatului României, familia sa era în... scripte şi cine ştie de când! Om mereu ocupat, a postat cărţi şi pe internet. „Povestea în familia noastră a fost că bunica a fost violată de un rus, dar eu întotdeauna am fost rusofil. Din copilărie, citeam Şolokov, Isaak Babel, cel care a murit în închisoare... Un copil de nouă ani nu citeşte aşa ceva! La 14 ani, am avut o iubită din Lituania...”

Un personaj incredibil, paleontolog şi... pirat!

A realizat şi patru filme documentare, în Mongolia, Turcia şi în România. „Acuma scriu scenarii, pentru filme istorice”, mai spune..  Pentru un scenariu istoric, a mers tocmai în Albania, ca să se documenteze acolo, prin arhive, ca un istoric sadea, despre viaţa ciudată a unui personaj real – paleontologul care a descoperit fosilele dinozaurilor pitici din Haţeg, ceea ce constituie o atracţie pentru turiştii europeni de azi şi de mâine!

Am fost încântat să fac astfel un schimb de vechi veşti de odinioară cu acest cercetător istoric transilvănean autodidact, căci am scris cândva şi eu, mai puţin documentat însă, exact chiar despre acest personaj foarte complex, baronul Franz Nopcea, pionier, descoperitorul dinozaurilor speciali – o atracţie pentru turistul străin de azi şi de mâine! În 1899, la numai 22 de ani, baronul a prezentat la Academia de Ştiinţe din Viena o lucrare ştiinţifică despre dinozaurii noştri!

Primul pirat aerian din istorie, un transilvănean

Însă, după eliberarea, de către Armata română, a Ungariei stăpânite de criminalii bolşevici ai ziaristului Bela Kun, preşedinte al  Partidului Comunist Maghiar, de el creat, baronul, deşi i se oferise o slujbă la Bucureşti, a fugit de teama regimului românesc mai întâi la Budapesta şi, cu paşaport... sovietic falsificat, urca la bordul unui mic avion, cu revolverul în mână, devenind astfel primul pirat al aerului din istorie. Interesat să ajungă rege pe tronul unei Albanii aflate sub stăpânire turcească, pe care a ajutat-o traficând arme, el este considerat erou în Albania. Baronul Nopcea se trăgea însă din nobili români luptători pentru drepturile românilor din Transilvania, subjugaţi – veche casă nobiliară, menţionată încă de prin anul 1367. Bunicul Vasile Nopcea a fost comite general de Hunedoara, iar un fiu al său ajungea sfetnic al împăratului Maximilian, fratele lui Napoleon Bonaparte, cu sfârşit tragic în Mexic. Jokay Mor l-a făcut pe paleontolog erou negativ într-un roman, iar Nopcea l-a dat în judecată pe celebrul romancier maghiar. Conacul baronului, confiscat, a fost dăruit apoi cu recunoştinţă de către statul român generalului Berthelot, în comuna transilvăneană care acum poartă numele marelui nostru prieten francez. După plecarea la Viena, sărăcit de propriul secretar, cu care trăise şi care îl înşela, Franz Nopcea şi-a împuşcat amantul şi s-a sinucis. Istoria poate fi înşelătoare...

(Va urma)

Mai multe din culisele festivalurilor istorice

În foto 1, galerie: Spectacole de agora, precum cel al brăilenilor, o bucurie pentru toţi şi un moment de respiro! Foto 2: Edgar Beret, cu o istorie de familie mai ceva decât a baronului paleontolog, aici la festivalul istoric brăilean

Citit 1322 ori Ultima modificare Sâmbătă, 23 Octombrie 2021 20:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.