Istoric, publicist erudit, ministru al Învăţământului şi Cultelor, om politic, scriitor, animator a numeroase asociaţii şi, nu în ultimul rând, un adevărat Mecena pentru multe instituţii culturale din ţară.
Acesta a fost Vasile Alexandrescu Urechia, cel care, deşi născut pe alte meleaguri, a lăsat în oraşul de la Dunăre nu doar o bibliotecă publică, ci şi alte urme palpabile.
Sărbătoare la final
Ieri dimineaţă, la încheierea manifestărilor organizate cu prilejul celor 120 de ani de la inaugurarea bibliotecii, conducerea instituţiei şi invitaţii săi i-au adus ctitorului un omagiu.
Lângă bustul lui V.A. Urechia din faţa clădirii s-au strâns elevi, profesori, bibliotecari şi câţiva oameni de cultură. După cum a amintit directorul Ilie Zanfir, bustul, sculptat în piatră de către Nicolae Pascu-Goia, a fost dezvelit pe 21 noiembrie 1971, când se împlineau 70 de ani de la moartea lui Urechia şi o sută de ani de la înfiinţarea bibliotecii.
Un Galaţi mai bogat
„Probabil Galaţiul de astăzi ar fi fost mult mai sărac dacă n-ar fi existat Urechia”, a spus şi directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Cristian Dragoş Căldăraru, subliniind că eruditul academician şi-a donat comunităţii nu doar biblioteca personală, ci şi alte obiecte valoroase, care au stat la baza constituirii colecţiei muzeului.
Pledoarie pentru mecenat
Amintind de gestul creator al acestuia, scriitorul şi profesorul Theodor Parapiru, moderatorul Salonului literar „Axis libri” de la bibliotecă, a făcut o adevărată pledoarie pentru mecenat:
„Puţini oameni reuşesc să intre în destinul unor locuri. V.A. Urechia a reuşit. Poate că am înţelege mai bine personalitatea şi firea acestuia dacă ne-am gândi că în vremurile noastre, sfârtecare de revendicări, gestul unei donaţii este de o frumuseţe greu comparabilă şi durabilă în timp”.
Scriitorul a mai remarcat, în acelaşi timp, munca oamenilor care lucrează, astăzi, cu cărţile. „Actualitatea acestei instituţii se ridică la înălţimea gestului iniţiatorului său, biblioteca având o activitatea extraordinară”, a spus acesta.
„A fost o mână de aur”
Directoarea adjunctă a bibliotecii publice, Letiţia Buruiană, a vorbit mai degrabă pe înţelesul elevilor prezenţi la momentul omagial:
„Voi ar trebui să înţelegeţi că V.A. Urechia a fost o mână de aur, pentru că pe ce punea mâna - la figurat - se transforma în ceva de valoare”.
Copiii au aflat că cel care dă numele bibliotecii îşi leagă numele nu doar de această instituţie şi de Muzeul de Istorie, dar şi de clădirea Colegiului Naţional „Vasile Alecsandri” şi de cea a Teatrului Dramatic.
