Tradiţia jafului la Muzeul satului

Scris de -

Luni, 02 Iulie 2012 00:00

Foto: Foto: Bogdan Codrescu

* Pentru construcţia a patru case ţărăneşti şi a unui sediu administrativ, Consiliul Judeţului a tocat  340.000 de euro * S-au folosit materiale la suprapreţ şi s-au „umflat” peste măsură costurile obiectelor tradiţionale * Lucrările sunt de slabă calitate, iar prispele caselor şi pereţii unor anexe gospodăreşti se crapă *

Muzeul satului, mort din proiect

* Case ţărăneşti cu buncăr administrativ * Bani grei plimbaţi din condei * Tradiţia populară ancestrală şi spoiala contemporană *

Să porneşti un muzeu etnografic cu doar patru gospodării poate părea o idee riscantă. Cu atât mai riscantă cu cât în centru are o cazemată cu aspect de toaletă publică de gară. Primele care-ţi zgârie retina când ajungi la vestitul Muzeu al Satului din pădurea Gârboavele sunt poarta de plasă împletită, ca în dosul unei fabrici falimentate, şi o clădire pătrată, din beton, cu acoperiş plat, din beton şi carton bituminat, ce nu pare a avea deloc valoare etnografică.

Citeşte mai mult!

LINK / Fonduri europene pentru ţărănii - Muzeul satului, mort din proiect

Preţurile obiectelor populare, "umflate" de zeci de ori

* Mobilierul şi obiectele populare selectate de etnologul Eugen Holban pentru Muzeul Satului au fost cumpărate de Paul Buţa, care le-a vândut apoi Consiliului Judeţului * Preţurile unora dintre obiecte sunt umflate de zeci de ori * Actorul spune că aşa i s-a cerut să facă *

Consiliul Judeţul (CJ) şi Centrul Cultural „Dunărea de Jos” (CCDJ) au avut la dispoziţie, în 2008, nu mai puţin de 23.000 de euro (fără TVA) pentru a dota şi mobila cele patru gospodării ţărăneşti şi centrul administrativ de la Muzeul gălăţean al Satului. Cum muzeul s-a înfiinţat cu finanţare europeană, prin Programul de Vecinătate România - Republica Moldova 2004-2006, PHARE CBC 2004, accesat de CJ şi în care CCDJ era partener, achiziţiile trebuiau organizate riguros. Potrivit actualului director al CCDJ, Sergiu Dumitrescu, listele cu necesarul de obiecte tradiţionale pentru mobilarea caselor ţărăneşti au fost alcătuite de membrii Secţiei de Cercetare ai instituţiei. Nimeni nu mai vrea să spună acum cine a umflat preţurile multora dintre obiectele tradiţionale, de la maxim câteva sute de lei – cât au costat de fapt – până la câteva sute de euro.

Citeşte mai mult!

LINK / Preţurile obiectelor populare, "umflate" de zeci de ori

Mântuială pe bani mulţi - Repere de kitsch cu chirpici

* Obiectiv muzealo-turistico-artistico-kitchios * Preţuri de top la calitate de prost gustŢintit la graniţa dintre obiectiv turistic şi mod de recuperare a unui patrimoniu etnografic, Muzeul Satului - Gospodărie tradiţională nu pare a fi nici una, nici alta. Ca turist eşti întâmpinat printr-o cărare de acces, o poartă de plasă şi spaţiu de recreere şi odihnă ioc. Ca pasionat de etnografie, te îngrozeşti de câte încropeli găseşti.

Citeşte mai mult!

LINK / Mântuială pe bani mulţi - Repere de kitsch cu chirpici

Încrengături cu achiziţie directă

În afara construcţiilor principale, proiectul european al Muzeului Satului a mai cheltuit 20 la sută din fondurile europene pe manifestări de lansare şi închidere a proiectului, aparatură electronică, audit financiar, niscaiva deplasări până la Cahul, zonă din care s-a reprodus una dintre locuinţe, materiale publicitare şi alte acareturi birocratice inerente.

Citeşte mai mult!

LINK / Pe fondurile muzeului din pădure - Încrengături cu achiziţie directă

Finanţare europeană în formă continuată

La începutul lui februarie acest an, presa locală era asaltată de intenţiile fostei conduceri a Consiliului Judeţului de a continua proiectul Muzeul Satului din Pădurea Gârboavele. Deşi mulţi au criticat în fel şi chip investiţia realizată acum trei ani, managerul proiectului, Eugen Chebac, vorbea la începutul acestui an de o extindere cu alte trei case tradiţionale, un han şi o biserică. Bineînţeles, era vorba şi de alţi 400.000 de euro finanţare, după schema aplicată şi la prima etapă a proiectului: 90 la sută de la Uniunea Europeană, restul din bugetul judeţului.

Citeşte mai mult!

LINK / Finanţare europeană în formă continuată - Se dorea îmbogăţirea proiectului, pe alţi bani

Greşeli în construcţia caselor ţărăneşti

Etnologul Eugen Holban spune că, deşi era angajat la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” (CCDJ) în perioada construirii Muzeului Satului, constructorii nu i-au cerut niciodată părerea în timpul ridicării caselor. Dacă l-ar fi consultat, e posibil să nu se mai fi făcut atât de multe greşeli.Potrivit directorului CCDJ, Sergiu Dumitrescu, muzeul nu este încă acreditat, aşa că vizitarea se face gratuit. Când se va acredita, vizitatorii vor fi obligaţi să dea bani ca să vadă nişte gospodării care nu respectă adevărul istoric.

Citeşte mai mult!

LINK / Greşeli în construcţia caselor ţărăneşti

Scaune ergonomice de pe vremea lui Carol I pentru mobilarea centrului administrativ

Tot prin intermediul PFA Paul Buţa s-a cumpărat şi mobilierul pentru centrul administrativ, care constă în: 2 birouri (150 de euro/buc), 2 mese dreptunghiulare de lucru (200 de euro/buc), 10 scaune ergonomice (70 de euro/buc) şi 7 dulapuri de lemn (200 euro/buc).

Citeşte mai mult!

LINK / Scaune ergonomice de pe vremea lui Carol I

De ce s-a construit fără etnolog?

Etnologul Eugen Holban susţine că, în timpul construcţiei Muzeului Satului de la Gârboavele, a reuşit să ajungă pe şantier doar de două ori.„Nu am maşină proprie şi, cu toate că gospodăriile aveau la bază schiţele pe care le făcusem eu, nimeni nu m-a dus pe şantier. Doar de două ori am reuşit să mă descurc cu transportul, prin mijloace proprii, şi am ajuns acolo”, spune Holban.

Citeşte mai mult!

LINK / De ce s-a construit fără etnolog?

(Mihai Angheluţă, Gabriel Kolbay)