Pe strada Gării, la o mie unu bis, colţ cu Iertării, azi, la zece, s-a deschis o sală mare...(cea mai mare!)...să se vadă şi să ajungă pentru orice mascaradă!   Am fost şi eu c-o văduvioară din hailaif, şi cu lavandă şi cu morgă şi cu ştaif... apoi, la dans, nerod cu şcoli inferioare, i-am zis ailăviu ş-am călcat-o pe picioare!   I-am sugerat un pas în doi, tiptil, uşor... (să nu ne-audă alde crucea mamei lor)... şi un sărut involuntar în noaptea largă... (să ...

Sigur că da! Neculai Furtună îşi drege glasul şi dă tonul la „Focul vânăt”! Încet şi murmurat, să nu deranjăm cutremurul manelelor din blocurile înconjurătoare, intrăm în cor, în ritmul tulburător, dumnezeiesc şi pământesc totodată, al unuia dintre cele mai frumoase poeme despre Toamnă şi Iubire! Şi iată ce se aude! Şi iată ce-a fost în stare să scrie sufletul şi mintea blondului Serghei pentru sufletul şi mintea dansatoarei/superbei Isadora!...„Focul vână ...

Da, cum am spus în ziarul de ieri, şi acuma se pot desluşi versurile lui Furtună, scrise pe scândura veche şi afumată din crâşma lui Vasile Valache! Versurile-s de dragoste, pogorâte din iubirea lui pentru Maria, nevastă-sa moartă într-un eveniment de cale ferată, petrecut pe ruta Galaţi-Bârlad, între halta Tălăşmani şi halta Docăneasa! Prăpăd comandă câte-o votcă „Lenin” pentru fiecare! Mică şi cu fundul lat, bineînţeles! Păstrăm o secundă de inimă neagră ...

Negre şi albe, tinere, bătrâne pe/trec la deal, la vale, multe, toate, nu-ntreabă, nu răspund nici unui vis din câte sunt murdare şi curate!   Vezi una grea, vezi alta mai uşoară, cum una plânge şi cum alta râde... drepte sau strâmbe – umblă, tac şi fac ne/norociri...şi câte...şi mai câte!   Mai verzi şi mai uscate, mai încete, mai repezite-n vremuri, mai deşarte: convulsii şi valsare-n sus şi-n jos, păcat de viaţă şi păcat de moarte!   Un fel de bal mascat f� ...

Cum ziceam ieri, îl rog pe Ion Emil Batog să bată clopotul în dungă, de trei ori câte trei dangăte, aşa, ca la un eveniment de samă, cum se-ntâmpla demult, când năvăleau romanii, turcii, tătarii, hunii, ruşii, nemţii...cum se-ntâmpla când se făcea o descălecare de ţară, o unire mică sau mare, o nuntă a Zamfirei...cum se-ntâmpla când se aprindea o casă, un dor de patrie sau de amantă! Că astfel de importanţă are regăsirea cu Prăpăd şi Furtună! Că nu-i de ici, ...

Domnule învăţător, parcă ieri am trăit liniştea cea mai adâncă în sala de clasă cu dumneavoastră, parcă ieri stăteam şi ascultam lângă tablă şi lângă fereastră cele mai curate cuvinte din cartea de citire, pe care ni le desenaţi părinteşte, să nu le uităm şi să ne mire atâta vreme cât citim şi scriem româneşte!   Domnule învăţător, liniştea ceea se face din ce în ce mai înaltă în jurul jurului mai mic şi mai mare, în lumea mai rece şi-n lumea mai ...

Ieri...[taman după terminarea slujbei prilejuite de prăznuirea lui bădia Ion Gură de Aur şi taman după fireasca (şi de la sine) împrăştiere a enoriaşilor conform zicerii latineşti „mens sana in corpore sano”...(adicătelea „mergeţi sănătoşi pe la casele voastre”)...şi exact sub sfântul acoperiş al clopotniţei care apără clopotul cel dăngănitor/servitor la biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, şi exact când mă pregăteam să încerc a hotărî încotro ...

Moto: „Tot mai adânc, tot mai adânc/ îndes iluzii în oblânc, tot mai târziu şi mai la deal:/ cruce şi linişte şi cal!// Şi mai demult, tot mai demult/ mă tot gătesc de început:/ eram pe unde nici n-am fost,/ ştiu toată moartea pe de rost!” – Iolanda Cremene)   Aud şi văd pe zare: mulţi şi trişti şi osteniţi s-apropie încoace: ei sunt, cei aşteptaţi de-atâta timp ucis în glumă şi-n război şi-n pace!   Ei sunt...pot a le zice „dumnealor”, pot a le zice ...

Aşadar, Iubire nu mai este, Mere nu mai sunt şi nici Veşnicia nu mai ţine aşa de mult! De fapt, o minte mai ascuţită poate observa că şi Veşnicia s-a terminat! În locul Eternităţii, aceeaşi minte vede triumful bezmetic al Vremelniciei, izbânda şocantă a Efemerităţii! Şi nimeni nu vrea, nu ştie, nu poate ori nu are poftă/chef să mai urmeze rugămintea şi strigătul şi porunca şi îndemnul acelui Atunci: „hai la mere... (lumea se fereşte)... gratis, pe gustate... hai l ...

Nimic nu ştiu!... Ce să învăţ, dacă-s trecut la nepăsare cu făptaş necunoscut? Nu am fost surd, nu am fost chior, n-am stat cu cei care nu vor să mă priceapă cum, de ce, cât (n)-am pierdut! A fost devreme? Când a fost? De ce nu ştiu? Nu-mi amintesc dacă a fost măcar târziu, dacă a fost ce va fi fost chiar fără haz şi fără rost să-nvăţ ce (nu)-s şi ce (n)-oi fi din tată-n fiu! Nimic nu ştiu!... De ce şi cât şi cum să cat şi iertăciune şi osândă la păcat? ...