Cine mai păstrează în memorie gustul extrem de amar al violentelor bătăi de stradă din 13–15 iunie 1990 tresare desigur acum, la ştirea că minerii din Valea Jiului şi din Petroşani vor să vină în această săptămână la Bucureşti ca să protesteze împotriva măsurilor anticriză anunţate de Guvern!
Pot fi împiedicaţi minerii să protesteze în Capitală după ce alte categorii profesionale au făcut-o deja? Ar însemna discriminare!
Au ajuns în Capitală locuitori din alte colţuri de ţară, au ieşit în stradă până şi fragilii pensionari, şi cultivaţii profesori, de ce n-ar avea voie să li se alăture minerii? Poate chiar va fi un exerciţiu paşnic de democraţie, başca niscai înjurături şi câteva roşii aruncate.
După puşcăria executată la zi de Cozma, Luceafărul Huilei, după ce minele s-au închis pe rupte, nu mai avem probabil aceeaşi armată numeroasă de mineri îndobitociţi de munca riscantă, abia scoasă atunci din subteran, în primul an când singurul post tv din România şi-a lungit programul.
Între timp şi minerii au avut acces, ca noi toţi, la ştiri, talk show-uri şi ziare. La care pot vedea însă şi ce fac „minerii” din Grecia, înarmaţi cu sticle incendiare…
Până acum, oficialii nu au avut tupeul să minimalizeze protestele pensionarilor, profesorilor, angajaţilor de la Metrou. Nici nu au avut cum să le interzică, aşa cum se întâmpla în timpul crizei mondiale din ’33, când proprietatea era aşa de sfântă, că se trăgea în manifestanţii prea hotărâţi.
Nici revoluţia din ’89 nu a fost, vorba ceea, legală, din punctul de vedere al regimului comunist, cum poţi să declari ilegal un protest al cuiva, fie el şi mineresc?
Însă venirea minerilor acum, cu impactul uriaş care poate fi trezit în populaţie, ar putea crea precedentul intervenţiei în forţă a „organelor”. Mai ales că unii lideri ai ortacilor spun deja că va fi o mişcare spontană, deci necontrolabilă.
În 1998, declanşarea grevei generale a feroviarilor a uzat de aceeaşi strategie, căci strategie este, desigur, şi acum: liderii au declarat atunci că protestul este spontan, nu condus de ei.
Asta nu l-a împiedecat pe ministrul Transporturilor de atunci, poate vă amintiţi cine era, să-i trimită în Justiţie pe mecanicii de locomotivă.
Tot ministrul Băsescu, fiind atunci acuzat că ar fi fost în spatele presiunilor, a dispus retrogradarea mai multor mecanici de locomotivă ieşeni care participaseră la o grevă de avertisment…
Or, astăzi ţara este condusă ca un minister tot de fostul ministru al Transporturilor!
Cum preşedintele Băsescu şi nu şeful Guvernului a anunţat măsurile extrem de dureroase de tăiere a tuturor veniturilor, nu poţi să nu te gândeşti deci în continuare că tot el va chema la ordine Justiţia, Poliţia şi alte forţe de ordine văzute şi nevăzute, pentru a controla şi această mineriadă, indiferent dacă este una paşnică sau nu.
Dar ce poate fi paşnic atunci când mai mulţi oameni se adună la un loc? Până şi Ceauşescu a păţit-o pe 22 decembrie, când i-a adunat cu mânuţa lui pe muncitori în faţa CC-ului…
Pe de altă parte, Guvernul Băsescu ar putea chiar câştiga ceva prin prezenţa minerilor în Capitală: şi celelalte mişcări revendicative ar putea fi aliniate modului mineresc de a privi lucrurile, într-o încercare de compromitere…
