La secţia de votare cu numărul 346, cetăţenii moldoveni care trăiesc în România au venit să îşi exprime alegerea încă de la primele ore ale dimineţii. Studenţi, dar şi oameni care au mai votat în trecut s-au prezentat la urne pentru a alege un parlament mai bun, care să le asigure un viitor european. Cu mic, cu mare, aceştia nu au ratat ocazia de a-şi exprima opţiunea pe buletinele de vot.
Studenţii s-au mobilizat primii: „Stop rusificării!”
La ora prânzului, începuseră să vină la urne grupuri mari de studenţi, de la diverse facultăţi. Aceştia şi-au sunat prietenii dis-de-dimineaţă şi au venit cu gândul schimbării spre secţia de votare aflată în incinta universităţii. „Am votat pentru o Moldova europeană, pentru dezvoltare. Sper ca lucrurile să se schimbe.”, ne-a spus Aliona, studentă în anul 2 la Universitatea Dunărea de Jos.
Radu a votat pentru prima oară în viaţa lui şi ne-a spus că a fost nerăbdător să voteze schimbarea. „Am dormit foarte puţin noaptea trecută, pentru că abia aşteptam să vin să votez. Am crescut într-o ţară comunistă şi vreau altceva. Vreau să ne dezvoltăm, pentru ca rudele noastre să nu mai fie nevoite să plece peste hotare la muncă.”, ne-a spus tânărul.
Cel mai important aspect în ceea ce îi priveşte pe tinerii de peste Prut este absenţa liderilor, iar acesta pare a fi principalul motiv pentru care ei ies la vot. „Republica Moldova are nevoie de lideri care să readucă şi să reunească oamenii acasă. Aşteptăm cu toţii ca ţara noastră să renască şi să aibă o transparenţă continuă în justiţie, politică, economie şi educaţie. Îmi doresc ca mass-media să fie cu adevărat liberă, să fie reforme, iar legăturile dintre oamenii statului şi restul cetăţenilor să se întărească. Să spunem STOP RUSIFICĂRII!”, ne-a spus Ruxandra Podlisnic, studentă la Facultatea de Litere.
Unde se văd tinerii moldoveni în viitor?
În ceea ce priveşte opţiunile de după terminarea studiilor, tineri basarabeni din Galaţi au păreri împărţite. Dacă pentru unii, cea mai mare dorinţă este să se întoarcă acasă, pentru marea majoritate Occidentul este prima opţiune. Este şi cazul lui Maxim Toma, un student din Republica Moldova care a avut ocazia să călătorească foarte mult şi să vadă exact ceea ce îi lipseşte ţării sale. „Îmi doresc ca ţara mea să urmeze un traseu pro-european. În condiţiile instabile din zonă, mă refer aici la ceea ce se întâmplă în Ucraina, îmi doresc ca membrii partidelor comuniste să nu intre în Parlament, iar noii aleşi să semneze sau să facă demersurile necesare unei aderări la NATO şi, de ce nu, la Uniunea Europeană. Viitorul nu este spre EST, ci spre VEST.”, ne-a spus tânărul.
Însă nu toţi basarabenii văd occidentul ca pe o salvare. „Eu cred că Rusia este un aliat foarte puternic al Moldovei şi ar trebui să facem tot posibilul ca acest parteneriat să rămână.”, ne-a spus un cetăţean moldovean.
Chiar dacă nu se pricep la politică, mulţi tineri au mers la urne pentru că ştiu că votul lor contează. „Cred în fapte, nu în vorbe, iar acum am ieşit la vot pentru a susţine generaţia din care fac parte. Am observat că foarte mulţi tineri au decis să nu mai urmărească de la distanţă aceste evenimente, ci să încerce să schimbe ceva. Eu am ales Europa şi sper ca ţara mea să urmeze modelul României şi să adopte valorile şi viziunile occidentale.”, ne-a spus Iulia.
Rigiditate la secţia de votare
Spre deosebire de alegerile din România, unde preşedinţii secţiilor de votare aveau permisiunea de a comunica presei numărul votanţilor înscrişi pe liste, Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova le-a interzis acest lucru reprezentanţilor din teritoriu. De la universitate am aflat că sunt peste 400 de studenţi moldoveni în Galaţi, însă numărul total al alegătorilor a rămas un mister. „Nu am permisiunea să vă comunic aceste date şi nici de a permite accesul persoanelor care nu votează sau care nu fac parte din comisie în incinta secţiei de vot.”, ne-a spus, răspicat, Vadim Beldiman, preşedintele secţiei de votare din Galaţi. Mai mult decât atât, multe persoane s-au plâns că rigiditatea a atins cote maxime în momentul în care accesul în toalete era permis cu mare greutate. „L-am rugat pe un domn de la secţia de votare să îmi spună unde este baia, că pe altcineva nu văzusem în holul universităţii. A apărut apoi un alt tânăr care mi-a spus că nu am voie la toaletă. Asta mi se pare nesimţire.”, ne-a povestit, indignat, un pensionar.
În acest context, respectul este prima valoare pe care unii basarabeni ar trebui să o asimileze cât mai repede. „De la alegerile actuale, eu îmi doresc un viitor mai bun, un viitor în care respectul reciproc, dreptatea şi libertatea exprimării să domine. Sper că fraţii mei moldoveni vor lua o decizie corectă în faţa buletinului de vot.”, ne-a spus Mariana, o altă studentă.
Pe teritoriul României au fost organizate 11 secţii de votare pentru cetăţenii moldoveni, în marile centre universitare: câte două secţii de votare la Bucureşti şi Iaşi, în timp ce la Suceava, Bacău, Galaţi, Constanţa, Braşov, Cluj şi Timişoara a existat doar câte o secţie. Mai mult decât atât, cetăţenii moldoveni din afara ţării a căror paşaport a expirat au putut vota fără nici o problemă, ei nefiind obligaţi nici măcar la completarea unei declaraţii pe propria răspundere.
Conform datelor furnizate de site-ul Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, până la ora 12,00 votaseră 20,98% dintre cetăţenii basarabeni.
În 2010, la precedentele alegeri parlamentare, pe teritoriul României au votat 9.724 de cetăţeni moldoveni.
