* Preşedintele Iohannis nu mai este atât de convins că putem respinge cotele impuse de UE. Dacă aşa vrea comunitatea continentală, nu ne mai opunem cu modestie (dar şi cu demnitate), cum în mod penibil se exprima Găbiţă Oprea... Nooo, suntem nevoiţi să adoptăm poziţia ghiocelului incipient – sărut mâna, coană Angela Merkel! Cum, 7.000? Dar se poate, nu vă contrazicem, puteţi să ne mai daţi o mie; vorba aia, unde merge suta, intră şi cinzeaca.
* Mă gândesc la bieţii migranţi aflaţi în faţa graficelor comise de UE. Tu pleci în Austria, tu rămâi în Germania, voi mergeţi în Suedia, acolo unde v-aţi dorit, tanti cu burka se va muta în Italia, la fel şi ceilalţi din spatele ei. Aşaaa, mai avem aici pe cei din stânga, voi sunteţi aşteptaţi în România. (zgomote pe fundal, crize de isterie, pumni, picioare) Într-un fel îi înţeleg, la fel se întâmpla cu militarii în termen care urmau să fie redistribuiţi: cutare şi cutare, pentru că le-a plăcut cartea, merg la Adjud, la transmisiuni, pentru ceilalţi rămâne felia mare de tort – instrucţie ca Berilă, la Focşani.
* Altfel, dacă n-o să acceptăm cota de sirieni şi afgani, suntem ameninţaţi direct din Germania: n-o să mai luaţi bani europeni! O făcuse şi cancelarul Austriei, adicătelea se cam copiază şi băieţii de la nivel înalt. Eu mă declar pentru – am un teren (mă rog, nu-i chiar al meu, dar pot să-mi constrâng un unchi să mi-l doneze) în judeţ şi aş putea caza acolo câteva familii de asiatici fără orizont. Îmi daţi gologanii aceia, domnilor de la motorul Europei? I-aş vrea mărunţi, n-am chef să revăd figura acră a individei de la Exchange Office...
* Ca să avem un weekend potolit, Ministerul de Finanţe va organiza duminică o nouă extragere a bonurilor fiscale. Vai, chiar mă gândeam cum o să mă relaxez – programul meciurilor nu m-a dat pe spate, la teatru o să mă duc în octombrie, aşadar nu-mi mai rămâneau decât două variante: emisiunea Corinei Chiriac, dacă o mai exista aşa ceva, şi loteria sulurilor de hârtie igienică. Mulţumim, partid iubit, să trăieşti, dragă Orlando!
