Vestea reducerii cu 25 la sută a salariilor bugetarilor a provocat mare tristeţe şi în administraţia publică locală.
Însă, în timp ce angajaţii Consiliului Judeţean Galaţi se aşteaptă la un al doilea val de reduceri (cu 25 la sută) a salariilor, la Primăria municipiului Galaţi reducerea ar însemna de fapt revenirea la salariile diminuate prin legea salarizării unice (care, în martie 2010, au fost crescute cu 30 la sută prin hotărâre de CL).
Oricum, banii cu care unii angajaţi din Primărie pleacă acasă sunt puţini: un jurist are 900 de lei, iar o scădere cu 25 la sută ar însemna că va rămâne cu doar 675 de lei.
Din păcate, însă, 900 de lei nu reprezintă salariul minim în Primărie, existând angajaţi cu studii superioare care încasează la această oră sume mult mai mici.
La CJ, lucrurile sunt şi mai grave
La Consiliul Judeţean situaţia este şi mai grea, pentru că salariile (frumoase, până anul trecut) au fost diminuate prin legea unică a salarizării cu până la 35 la sută.
Cu reducerea de 25 la sută de acum, pierderea s-ar ridica, în 6 luni, la mult peste jumătate!
Cei 186 de salariaţi ai Consiliului Judeţean Galaţi nu sunt deloc încântaţi de o astfel de perspectivă, mai ales că volumul de muncă nu va scădea!
Acum, în CJ Galaţi, salariul minim este de 637 de lei net, care însă, conform declaraţiilor, nu va putea coborî sub 600, nivelul salariului minim pe economie.
Discuţii despre societăţile locale şi judeţene
Nu trebuie neglijaţi nici miile de oameni care lucrează în societăţile de interes local şi judeţean. Numai în subordinea Consiliului Local Galaţi funcţionează 5 societăţi de interes local (Ecosal, Apă Canal, Apaterm, Administraţia Pieţelor şi Transurb), la care se adaugă şi Zona Liberă Galaţi.
La CJ vorbim despre SC Drumuri şi Poduri, Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public şi Privat al judeţului Galaţi şi SC Consproiect.
Dacă în privinţa instituţiilor de cultură şi artă – teatrele, muzeele – lucrurile sunt clare, acolo lucrează bugetari şi dacă se va decide reducerea salarială, şi ei vor fi afectaţi, în privinţa societăţilor de interes local lucrurile se complică.
Ani la rând, unii directori au contestat că ar conduce societăţi de stat, fiindcă se autofinanţează şi funcţionează în baza legii societăţilor comerciale!
În acelaşi timp, societăţile locale primesc măcar o cotă parte din bugetul local sau judeţean, deci autofinanţare e doar până la un punct.
Declaraţii oficiale, puţine şi rezervate
Deşi acesta este momentul ideal pentru ca liderii de sindicat să demonstreze că le pasă de oamenii pe care îi reprezintă, nu am reuşit să aflăm părerea liderului de sindicat din CJ, George Stoica.
„Deocamdată, până când nu va apărea o ordonanţă clară despre aceste reduceri, nu putem decât să discutăm. Reducerea poate însemna o diminuare cu 25 la sută a fondului de salariu, sau a salariului în sine. Dacă vorbim despre o reducere a fondului de salariu, trebuie discutat cu administraţia şi aleasă varianta cea mai bună”.
„Fie analizăm şi reducem numărul posturilor de conducere, pentru că avem acum 60 de funcţii de conducere în cele 10 direcţii, fie reducem indemnizaţiile de conducere de la 50 la sută (la salariu) la 1 la sută”, ne-a declarat Marcel Gurzu, liderul Sindicatului Funcţionarilor Publici din cadrul Aparatului Propriu de Specialitate al Primăriei municipiului Galaţi, afiliat SedLex, sindicat care numără 270 de membri.
Şi studiile sunt o problemă
Marcel Gurzu spune că „este necesară o analiză a pregătirii profesionale a angajaţilor din administraţie. Din 230 de oameni angajaţi în ultimii zece ani, doar o treime au şi studii de specialitate. În rest, au diverse alte pregătiri la bază, avem inclusiv un preot…”.
Cu respect pentru studiile fiecăruia, dar în administraţie nu este suficient să ai doar un master în domeniu …”.
